Vă doresc ca doamna Kövesi să vă facă şi dumneavoastră ceea ce ne-a făcut nouă”, le-a spus ministrul român al Justiţiei Tudorel Toader parlamentarilor germani membri ai Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul Federal, probabil enervat de insistenţa cu care deputaţii, reprezentanţi ai tuturor partidelor din Bundestag, aşteptau argumente pentru refuzul Bucureştilor de a susţine un candidat român pentru funcţia de şef al Parchetului European. Într-un interviu acordat Deutsche Welle la finalul celor trei zile petrecute în România, deputatul Gerhard Krichbaum, preşedintele comisiei parlamentare germane, a povestit de ce principiile statului de drept nu au dublu standard în Uniunea Europeană şi de ce nu sunt o simplă chestiune de perspectivă.

Deutsche Welle: Din ce aţi povestit în conferinţa de presă despre întâlnirea cu ministrul român al Justiţiei mi s-a părut că domnul Tudorel Toader v-a răspuns uşor arogant la întrebările pe care i le-aţi pus.

Gunther Krichbaum: Nu aş spune că este arogant. Dar interpretăm de pe poziţii diferite chestiuni cât se poate de concrete. Pentru noi este important cum vor fi tratate dosarele închise, în contextul în care se doreşte atacul prin recurs în anulare a tuturor cazurilor judecate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ultimii patru ani. Într-o astfel de situaţie se poate ajunge la repetarea tuturor proceselor, fapt ce ar provoca un volum de muncă peste putinţa magistraţilor, iar multe cazuri s-ar prelungi până la termenul de prescriere. În opinia mea, acesta este şi scopul: mulţi făptaşi deja condamnaţi pentru fărădelegile comise ar urma să scape de pedepse. Dar o asemenea evoluţie nu corespunde normelor unui stat de drept şi cetăţenii României nu vor avea înţelegere pentru aşa ceva.

DW: Guvernul de la Bucureşti insistă asupra faptului că Vestul şi instituţiile europene nu înţeleg corect reforma justiţiei din România, că sunt transmise semnale false din România către partenerii noştri occidentali şi că percepţia, acolo, este falsă.

GK: Aş avea un sfat simplu: luaţi, vă rog, raportul MCV, mecanismul referitor la statul de drept din România, şi analizaţi toate recomandările din aceste documente; luaţi, vă rog, rezoluţia Parlamentului European şi prelucraţi recomandările incluse acolo; şi luaţi, vă rog, raportul Comisiei de la Veneţia şi aplicaţi cerinţele enunţate. De exemplu, raportul Comisiei de la Veneţia din 19 octombrie 2018 critică aspru multe dintre lucrurile care se petrec în ultima vreme în România. Aceste rapoarte ale instituţiilor internaţionale trebuie luate în serios. Sigur, se poate spune că toate sunt false. Dar e ca atunci când eşti un şofer-fantomă pe autostradă, când conduci pe contrasens, ţi se atrage atenţia că eşti pe banda greşită iar răspunsul tău e „Nu, nu, nu eu sunt pe banda greşită, ci sutele de maşini care îmi vin din faţă!”.

În viaţă, multe lucruri sunt o chestiune de perspectivă. Dar principiile statului de drept pe care le împărtăşim în Uniunea Europeană sunt valabile pentru fiecare dintre noi. Nu avem dublu standard. Şi mă întorc la acea problemă a sentinţelor pronunţate de Curtea de Casaţie: nu este o defecţiune juridică, de fond, ci una de formă, care nu afectează material rezoluţiile finale din respectivele procese. Până la urmă, nici unuia dintre membrii unui complet de judecată nu i se poate pune la îndoială calificarea de magistrat. Este tot un judecător, nu a fost adus un administrator de bloc. Şi e bine să ţinem cont de acest detaliu. Înclin să cred că unora dintre cei aflaţi la guvernare la Bucureşti le place să lase impresia că nu înţeleg asta. Şi, în orice caz, chiar ei practică o dublă măsură, când vine vorba despre exigenţă.

DW: Vorbind despre dubla măsură – social-democraţii şi democrat-liberalii de la putere cer încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Pe de altă parte, premierul României a sugerat că şi Germania şi Franţa ar trebui să fie astfel monitorizate, pentru că şi acolo există corupţie.

Membri ai Bundestag la Bucureşti

Membri ai Bundestag la Bucureşti

GK: Trebuie să ai grijă, când faci comparaţii, să nu fie strâmbe. Fiecare încălcare a legii, în orice ţară, este deja în plus. Vorbim însă despre o altă cantitate şi altă calitate. Ştiu, de exemplu, că ministrul dumneavoastră de Interne compară protestele din 10 august anul trecut cu cele ale vestelor galbene din Franţa. Complet greşit! Complet strâmb! Franţa este o ţară în care statul de drept funcţionează, în care independenţa justiţiei este respectată. În România nu e cazul. Aici apar modificări în legislaţie cu dedicaţie pentru protecţia unor politicieni corupţi, pentru a-i scăpa de pedepse. Aceasta nu mai este o democraţie, ci o democraţie controlată, care nu corespunde cadrului Uniunii Europene. Astfel de cazuri există şi cu atât mai mult trebuie prelungită existenţa MCV. Ar fi de dorit să poată să dispară de pe o zi pe alta, dar pentru asta ar trebui să dispară şi motivul existenţei sale.

DW: V-a lămurit ministrul Tudorel Toader în privinţa motivelor pentru care România nu susţine candidatul român la şefia Parchetului European?

GK: Nu. Nu am putut să obţin lămuriri. A încercat chiar să evite aceste întrebări neplăcute. A făcut-o începând prin a ne spune că nu el a demis-o pe Laura Codruţa Kövesi de la conducerea DNA, ci preşedintele român. Nu am venit să ascultăm platitudini formal-juridice. Ştim foarte bine cum a decurs toată istoria şi cum s-a ajuns până la sentinţa Curţii Constituţionale. Sunt convins că nu-i va conveni domnului Toader să o vadă pe doamna Kövesi pe o poziţie şi mai influentă, la nivel european. Dar astfel avem şi întreaga dimensiune a problemei: doamna Kövesi a exercitat foarte bine misiunea de conducere a Parchetului Anticorupţie, este respectată în plan internaţional, are o reputaţie foarte bună în Europa, îi este recunoscut curajul şi a riscat foarte mult, inclusiv riscuri personale asumate. Personal, cred că este foarte potrivită pentru şefia Parchetului European. Şi mi-aş dori ca Guvernul României să îi fie alături.

DW: Dar despre investigarea evenimentelor din 10 august aţi primit lămuriri?

GK: Secretarul de stat care a reprezentat-o la întâlnirea cu noi pe doamna ministru ne-a dat asigurări că fiecare caz este investigat, că anchetele sunt în derulare, inclusiv cele ce privesc Jandarmeria. A încercat să-mi spună că la acea acţiune au participat exclusiv jandarmi normali. Mi-am permis să îi spun că ştim exact ce dispozitive au fost dislocate, de unde au fost aduse, că nu erau doar din Bucureşti. Şi sper că Guvernul a înţeles asta. Şi-mi doresc – pentru cei care nu au făcut altceva decât să-şi exercite dreptul civil de a demonstra pentru opiniilor lor – ca toate aceste abuzuri să fie rapid clarificate iar responsabilii să fie pedepsiţi. Şi nu doar prin găsirea unor acari Păun, ci şi prin identificarea şi pedepsirera făptaşilor din spatele făptaşilor.

Un interviu de Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle