Autorităţile române ascund de consumatori problemele descoperite la produsele de pe rafturi

Autorităţile române ascund de consumatori problemele descoperite la produsele de pe rafturi

Comisia Europeană (CE) a lansat „Centrul de cunoştinţe pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare”

Jucătorii de pe piaţă au profitat de lipsa unor standarde adoptate la nivel european, şi de pasivitatea unor instituţii de control pentru a plasa pe pieţele din România şi din Estul Europei produse mai proaste calitativ. „Argumentul frecvent utilizat privind diferenţele de gust ale consumatorilor nu stau în picioare”, spun experţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este oficial. Comisia Europeană (CE) a lansat „Centrul de cunoştinţe pentru creşterea calităţii alimentelor şi combaterea fraudei alimentare“. Mai exact, o reţea formată din experţi europeni şi independenţi, va oferi sprijin autorităţilor naţionale, prin facilitarea accesului la informaţii şi prin schimbul de date ştiinţifice în domeniu. Măsurile au fost luate după scandalul dublului standard al produselor pe care diverşi producători le aruncă pe pieţele din estul şi vestul Europei. Reamintim că în ultimele luni în mai multe ţări printre care şi România s-au efectuat controale oficiale din care a reieşit că producătorii aprovizionează pieţe diferite cu produse cu etichete identice dar cu alte compoziţii, cantităţi sau proprietăţi organoleptice diferite. „Noi am cerut înfiinţarea unui registru european unic al produselor în care să figureze toate articolele aflate pe piaţă, cu tot cu caracteristicile lor. Astfel autorităţile de control din toate ţările membre au o referinţă la care se pot raporta. Iar la descoperirea unor diferenţe de calitate produsul ar trebui obligatoriu scos de pe piaţă“, a explicat Sorin Mierlea, preşedintele InfoCons.

Specialistul mai spune că şi pasivitatea autorităţilor a dus la proliferarea acestui fenomen. „Instituţiile cu atribuţii de control în domeniu sunt pasive şi nu fac publice rezultatele controalelor. România este printre puţinele ţări care nu comunică public, cu subiect şi predicat, când se descoperă o problemă cu un anumit produs. Sunt instituţii publice ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor care sunt în slujba cetăţeanului. Acesta trebuie informat. Numai aşa se asigură calitatea la raft. Practic, nerespectând standardele  unice adoptate, producătorii se autoexclud de pe piaţă“, a conchis Sorin Mierlea.

Parlamentul European demontează argumentele producătorilor

Situaţia regăsită în prezent pe piaţa europeană este descrisă de un raport al Parlamentului European sub semnătura raportoarei Olga Sehnalová. Conform documentului, atunci când sunt chestionate despre dublul standard companiile susţin că au adaptat produsele pentru gusturile fiecărei pieţe, dar argumentul nu stă în picioare în faţa experţilor. „Studiul a pus sub semnul întrebării şi pertinenţa argumentului frecvent utilizat privind diferenţele de gust şi preferinţele diferite faţă de preţ în ţări diferite, deoarece preţurile produselor în cauză erau aproape identice, iar potrivit comisiei atestate pentru evaluarea senzorială, caracteristicile gustative nu corespundeau pieţei pentru care se presupune că produsele au fost adaptate“, se arată în document.

De exemplu, controul european a stabilit că în Cehia o treime din 24 de produse verificate erau diferite faţă de cele din Germania. Şi diferenţele sunt notabile. De exemplu, unul dintre ingredientele principale ale unui produs comercializat în Republica Cehă era carne de pasăre separată mecanic, însă acelaşi produs comercializat în Germania conţinea carne de porc.

În România, nouă din cele 29 de probe analizate au prezentat diferenţe clare. Printre altele, din analizele efectuate de Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară a rezultat că pentru parizerul de porc valoarea declarată de către producător pe etichetă era de 279 kcal/100 de grame, în schimb valoarea obţinută în România se situa la 259,09 kcal/100 g, iar cea pentru Uniunea Europeană la 274,32 kcal/100 g. Totodată, în cazul bacon-ului cuburi, valoarea declarată pe etichetă era de 233 kcal/100 g, în timp ce valoarea din România ajungea la 278,55 kcal/100 g, iar cea pentru UE la 192,14 kcal/100 g. 

Schemele au fost identificate

Conform raportului redactat de Olga Sehnalová, practicile considerate incorecte merg în mai multe direcţii. În primul rând, au fost identificaţi producători de alimente şi băuturi, dar şi de detergenţi sau bunuri de igienă personală care plasează pe diverse pieţe produse de calităţi diferite, dar cu acelaşi ambalaj.

Apoi, există producători care „plasează produse de diferite greutăţi pe piaţă, dar cu acelaşi aspect şi cu ambalaj similar sau cu diferenţe care nu pot fi distinse de consumator“, arată documentul.  

În fine, mai sunt producătorii care denaturează în timp reţeta produselor. Concret, la lansarea pe piaţă, produsele au o calitate şi în timp aceasta se modifică deliberat. „La lansare produsele au calitate superioară (de exemplu o cantitate mai mare de carne). (…)  Clienţii adoptă produsul şi, după o anumită perioadă, se produce o «schimbare de reţetă» fără o schimbare evidentă a ambalajului produsului“, se arată în document.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: