Cum a scăpat Augustin Lazăr de ancheta CSM pe Ordonanţa 13. Cine sunt magistraţii care au cerut cercetarea procurorului general şi a DNA

Procurorul general al României, Augustin Lazăr FOTO Eduard Enea

Simona Marcu, reprezentanta Curţii Supreme în CSM, care are o avere impresionantă şi este preocupată de salarizarea şi pensiile magistraţilor, a cerut marţi sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care a comunicat procurorul-general, Augustin Lazăr, pe tema OUG 13, cât şi ancheta desfăşurată de procurorii DNA în cazul Ordonanţei. În urma votului propunerea a fost respinsă.

Ancheta procurorilor în cazul adoptării OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale a fost la un pas marţi să fie blocată în Consilul Superior al Magistraturii (CSM). 

Totul a început la primele ore ale dimineţii, atunci când judecătoarea Simona Marcu, membru CSM, a cerut sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a se verifica felul în care DNA şi-a arogat competenţa de a verifica legalitatea şi oportunitatea emiterii unui act normativ, aspect reţinut în decizia de luni a Curţii Constituţionale (CCR). 

Marcu a mai spus că Inspecţia Judiciară ar trebui să verifice modul în care procurorul general, Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară aprobării OUG 13 de modificare a Codurilor penale, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat.

Cererea a surprins pe toată lumea, mai ales că Lazăr declarase la intrare în CSM că procurorii nu fac evaluări ale legalităţii, ale oportunităţii actelor unei alte puteri, „ci strict ne cantonăm la aspecte penale care ţin de competenţa Ministerului Public”. El a făcut trimitere la decizia CCR care a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13.

„Fapte penale concrete”

În plenul CSM, Lazăr a explicat că a văzut dosarul şi ştie bine despre ce este vorba în această anchetă. „Să vedem motivarea deciziei CCR şi o să o respectăm fără niciun fel de dubiu, dar eu vă pot asigura că am văzut dosarul şi am văzut aspectele concrete care au fost cercetate acolo şi persoanele concrete care ar fi comis aceste fapte”, a precizat procurorul general al României. 

Întrebat dacă verificările Inspecţiei Judiciare ar bloca şi ancheta în curs referitoare la Ordonanţa 13 , Lazăr a precizat că s-ar putea interpreta şi în acest mod. „Să fie timoraţi procurorii care au început o urmărire penală pentru fapte concrete, vă spun că am văzut dosarul şi aş fi dorit ca şi colegii să-l vadă pentru a putea aprecia. Va spun că sunt fapte penale concrete", a adăugat Augustin Lazăr.

În replică, judecatoarea Lia Savonea a arătat că ea crede că atât magistratura, cât şi societatea românească aşteaptă clarificări. „Lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Inspecţia Judiciară are această misiune, de a face verificări, atât din oficiu cât şi la cererea plenului CSM", a spus Savonea.

A luat cuvântul apoi judecătorul Bogdan Mateescu, care a arătat că nu este de acord cu sesizarea Inspecţiei Judiciare cu privire la ancheta DNA, din moment ce Curtea Constituţională nu şi-a motivat decizia.

„Instanţa de contencios constituţional a făcut o analiză a faptelor pentru că altfel nu ar fi constatat existenţa unui conflict. Să vedem dacă propria analiză a CCR pune probleme cu privire la eventualele abateri, acesta ar fi primul punct. Un al doilea punct, în legătură cu existenţa unor înregistrări anterioare pe care CSM le-ar fi înaintat nu am alte obiecţii. Vreau să spun doar că mi se pare potrivit să analizăm dacă se impune sesizarea sau nu, numai în urma lecturării considerentelor instanţei de contencios constituţional... Mi-ar fi plăcut să am decizia în faţă (...) Noi, ca judecători, recomandăm tuturor persoanelor private să aştepte motivarea, să vadă decizia judecătorului, de ce e aşa sau de ce nu e aşa”, a spus Mateescu.

Judecătoarea Simona Camelia Marcu a susţinut, în continuare, că Inspecţia Judiciară poate fi sesizată de către CSM fără a aştepta motivarea CCR. La fel a spius şi Lia Savonea, care a arătat că "un minus al activităţii Consiliului este că nu reuşeşte să fie proactiv. Din păcate, noi nu reuşim să fim nici reactivi. Avem o situaţie foarte clară şi avem rezerve să facem ceea ce e de făcut în ceasul al 13-lea”.

La rândul ei, judecătoarea Gabriela Baltag a invocat comunicatul CCR care spune că DNA şi-ar fi arogat competenţe de anchetare a responsabililor Guvernului. „Eu cred că nu putem pune la îndoială comunicatul Curţii Constituţionale şi cred că există un început, putem să cerem Inspecţiei Judiciare să facă verificări”.

Un alt procuror din CSM  a atras atenţia că această cauza încă nu a fost soluţionată, ci a fost declinată. „Cineva lucrează în continuare în această cauza. Problema se pune de oportunitate. Dacă aşteptăm şi motivarea CCR şi aşteptăm să vedem şi ce soluţie se da în cauza. S-ar putea să avem surprize. Eu cred că putem în continuare să aşteptăm”, a arătat procurorul.

Augustin Lazăr i-a întrebat apoi pe membrii CSM ce se va întâmpla dacă se va da o soluţie în această cauza şi se va reţine vinovăţia cuiva. „Nu va apărea că ne-am grăbit noi să cerem cercetarea colegilor noştri, care nu şi-au făcut decât datoria?", a spus Lazăr.

În replică, Gabriela Baltag arătat că ea doreşte ca Inspecţia Judiciară să verifice nişte împrejurări şi asta nu înseamnă că CSM se pronunţă într-un fel sau altul. Lazăr i-a replicat că există o problemă, deoarece, în acest context, decizia CSM se va exploata de către cineva "care va şti să facă un nou val emoţional împotriva procurorilor care lucrează şi noi n-ar trebui să facem asta fiindcă noi suntem garantul independenţei magistraturii româneşti".

Simona Marcu, iniţiatoarea acestei propuneri, a ţinut să precizeze că CSM nu doreşte să interfereze cu activitatea procurorilor din acest dosar. „Chestiunea s-a pus strict cu privire la constatarea CCR că DNA şi-a arogat atribuţii pe care nu le are şi acesta în strânsă conexiune cu soluţia de clasare, iar nu cu privire la faptele pentru care şi-a declinat competenţa şi care vor urma cursul lor”, a arătat Marcu.

Cine sunt magistraţii care voiau verificarea procurorilor DNA

Simona Camelia Marcu, judecătoarea membră a CSM care a cerut sesizarea Inspecţiei Judiciare este preocupată de salarizarea şi pensiile magistraţilor şi, mai pe scurt, de „echilibrul sistemului judiciar”. Cel puţin aşa reiese din proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al CSM. 

Potrivit propriului CV, Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost, pe rând, jurisconsult, judecător (la Judecătoria Sector 1 şi Tribunalul Bucureşti), preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, potrivit digi24.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Camelia Marcu pleda pentru alocarea unui nou sediu pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi pentru „echilibrul sistemului judiciar”, arătând că „CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente”.

Nu în ultimul rând, magistratul pleda, mult mai pe larg, pentru indemnizaţiile şi pensiile colegilor judecători, argumentând că „aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei”.

„Consiliul Superior al Magistraturii are datoria să asigure conservarea dreptului la pensia de serviciu în coordonatele actuale, explicând documentat puterii legiuitoare că o justiţie independentă, eficientă şi transparentă se poate realiza numai de către judecători care se dedică total acestei profesii, având prefigurată o încheiere a activităţii lor profesionale în coordonate echilibrate, decente şi, mai ales, previzibile”, mai susţinea Marcu.

Reprezentanta Curţii Supreme în CSM deţine, potrivit ultimei declaraţii de avere, datate 3 februarie 2017, un apartament (143 metri pătraţi, dobândit în 2001) şi o casă în Bucureşti (suprafaţă de 285 metri pătraţi, dobândită în 2015). Soţul judecătoarei, avocatul Vasile Gil, deţine, împreună cu fraţii săi, atât o casă în Alexandria, cât şi terenuri în Alexandria, Bucureşti şi Mogoşoaia, mai arată sursa citată.

Marcu mai declară „inel şi cercei metale şi pietre preţioase, alte bijuterii din aur şi argint” în valoare de 6.000 de euro şi datorii la bănci de circa 185.000 euro.

Cât despre veniturile pe 2016, judecătoarea şi-a trecut în declaraţia de avere: 227.861 lei ca judecător la Curtea Supremă, 24.747 lei ca „membru comisii de concurs” la CSM, 14.612 lei ca „formator” la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Deci, venituri totale de 284.770 lei. La acestea, s-au adăugat în 2016 veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 lei.

Gabriela Baltag a fost cercetată de CSM

Un alt magistrat care s-a pronunţat în timpul şedinţei pentru o cercetare în acest caz şi a insistat ca Inspecţia Judiciară să facă verificări a fost preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Gabriela Baltag, de la Tribunalul Neamţ. 

Baltag este cunoscută pentru criticile aduse activităţii DNA, fostei şefe a Curţii Supreme, Livia Stanciu şi fostului ministru al Justiţiei, Raluca Prună. CSM a stabilit în 2016, că Baltag a încălcat normele de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, deoarece magistraţii „nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor”.

Infracţiunile cercetate în scandalul OUG 13

DNA a clasat fapta pentru care a început ancheta privind emiterea Ordonanţei de Urgenţă 13 cu privire la infracţiunea de folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. 

Acest dosar a fost deschis în urma unor plângeri penale, însă nu s-au găsit probe concludente. În schimb, procurorii anticorupţie au disjuns dosarul şi l-au trimis către Parchetul General cu alte noi cinci acuzaţii: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi fals intelectual.

Concret, DNA susţine că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri. 

DNA precizează că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

Tăriceanu: decizia CCR trebuia urmată de demisia şefei DNA

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că decizia de luni a Curţii Constituţionale trebuia urmată de demisia şefei DNA, care „a acţionat în logica instituţiilor opresive din statul comunist”. 

Preşedintele Senatului consideră că decizia CCR este una istorică care stopează ofensiva unor instituţii nedemocratice de a prelua toată puterea în România. „În orice stat de drept, o decizie ca aceea a CCR ar fi fost urmată de demisia şefului instituţiei care a încălcat un principiu fundamental al democraţiei: separaţia puterilor în stat. Refuzul de a demisiona este încă o dovadă a ceea ce aş numi: corupţia de putere”, a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook. 

Nou miting pentru susţinerea DNA

Românii se vor aduna din nou, duminică, în Piaţa Victoriei, iar mitingul de săptămâna aceasta va avea ca temă susţinerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Potrivit anunţului făcut pe pagina evenimentului, manifestanţii vor ieşi în stradă pentru a susţine DNA, dar şi pentru a cere depolitizare CCR.