Augustin Lazăr, aviz pozitiv pentru funcţia de procuror general al României: „Nu ne putem prezenta în faţa oamenilor cu magistraţi corupţi”
0
Augustin Lazăr, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al României, a primit, joi, aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). El a susţinut astăzi interviul în faţa Secţiei de procurori a CSM, declarând la intrarea în sediul instituţiei că îşi doreşte un Minister Public „mai eficient şi mai integru, în slujba interesului public”.
UPDATE CSM a dat aviz favorabil pentru reînvestirea lui Augustin Lazăr la şefia Parchetului General.
Votul Consiliul va fi trimis la Ministerul Justiţiei care ăl va înainte preşedintelui Klaus Iohannis care va lua decizia finală.
UPDATE Secţia pentru procurori a CSM a intrat în deliberare.
Mai mulţi membri ai CSM i-au pus întrebări lui Augustin Lazăr.
Gheorghe Muscalu: Despre poliţia judiciară
Augustin Lazăr: Ar trebui să revenim la o Direcţie a Poliţiei Judiciare. Una nu foarte mare, dar care să se ocupe de profesionalizarea acestor poliţişti. Pentru supravegherea tehnică, trebuie să prindem în schema Ministerului Public un serviciu de supraveghere tehnică. Trăim într-o lume dinamică, mereu trebuie să ne adaptăm funcţionării ei.
Bogdan Gabor: Aşa numitele dosare istorice care se află la Ministerul Public: "Revoluţiei", "Mineriadei" etc. Cum credeţi că ar putea Ministerul Public să răspundă aşteptării publice
Augustin Lazăr: Din păcate avem condamnări la CEDO. Ancheta efectivă nu există, nu s-a identificat persoanele responsabile. Există şi alte probleme care au generat aceste condamnări. Secţia Parchetelor Militare are resurse umane foarte bune care trebuie organizate şi eficientizeze. Nu se poate să nu se poată rezolva. Orice dosar trebuie soluţionat, potrivit legii.
Bogdan Gabor: Combaterea infracţiunilor silvice. Cum înţelegeţi să atingeţi acest obiectiv?
Augustin Lazăr: Trebuie văzut stadiul care se află în curs. Trebuie să vedem de ce nu s-au sluţionat. Trebuie să impulsionăm cercetarea. Infracţiunile silvice sunt binecunoscute, nu este n gen de criminalitate nou care să ridic eprobleme colegilor noştri. Conduitele abuzive trebuie depistate şi combătute ferm.
Bogda Gabor: Menţionaţi scurgerile de infomaţii către mass-media, cum o să le blocaţi?
Augustin Lazăr: Prin organizarea anchetei. Toate anchetele trebuie compartimentate. Există o conduită deontologică a colegilor noştri. În media trebuie să apară date conform Ghidului de relaţii cu mass-media.
Luminiţa Palade: În proiect vorbiţi despre impactul noilor coduri. Cum credeţi că puteţi elabora o strategie pe resurse umane pe impactul noilor coduri, şi despre harta judiciară a parchetelor mici?
Augustin Lazăr: Mai multe texte al noilor Coduri trebuie clarificate, mai ales după ce au fost sancţionate de Curtea Constituţionale. La Ministerul Justiţiei există o comisie care lucrează la aceste reglementări.
Există unităţi cu schemă completă, dar volum de activitate mic. Managerii trebuie să găsească modalitatea de a prelua cauzele şi a le soluţiona de o manieră rezonabilă şi un timp rezonabil.
Luminiţa Palade: Cum puteţi diminua culegera de date, din parchete, fără a afecta activitatea procurorilor
Augustin Lazăr: Grefierii pot să desfăşoare această activitate. Grefierii pot face aceste raportări. Ne putem face o imagine pentru ce face un procuror, despre activitatea lui. Informaticienii pot sprijini activitatea grefierilor.
Luminiţa Palade: Pe verificarea integrităţii acordaţi un rol prea mare controalelor, cred. Cu cine vreţi să faceţi aceste controale.
Augustin Lazăr: Vom desemna procurori. Procurorul desemnat de Inspecţia Judiciară poate face şi aceste cotroale.
Resursele, direcţionate către dosare mari, de impact
“Poliţia judiciară trebuie să lucreze cu procurorul şi să nu primească ordine de la nimeni”
“Procurorii generali din ţară trebuie convocaţi, din timp în timp, într-un consiliu informal, pentru a vedea care sunt problemele din sitem. Va fi un brainstorming binevenit. Nu am nicio temere să lucrez cu Consilul Procurorilor Generali, nu mi-a fost teamă niciodată de conducerea participativă. Trebuie să mergem pe managemntul participativ”, a declarat Augustin Lazăr.
“Structuri din Ministerul Public au crescut cu încrederea în sondaje de la 40% la 60%. Şi pentru alte parchete se poate"
“Creşterea indicatorilor de eficienţă presupune reorganizarea poliţiei judiciare. Au vrut să o modernizeze, să o facă după modele occidentale. Ce observăm, dacă procurorul are braţul operativ al poliţiei judiciare are spor şi eficacitate, dacă acest braţ lucrează periodic, nu are eficienţa aceea”
“Poliţia judiciară nu trebuie să aibă dublă comandă, procurorul să fie conducătorul procesului penal”
“Resursele Ministerului Public trebuie redirecţionate spre marele cauze de impact, nu către dosare mici”
Critici la activitatea Parchetului General
“Lipsa unei echipe managerial extinse în Parchetul Înaltei Curţi, trebuie formată o echipă managerială”
“Vacanţa unor funcţii de conducere în sistem”
„Revizuirea ordinelor procurorului general, acestea trebuie să fie suple şi clare. Trebuie codificate toate într-o mapă, într-o lucrare. Multe sunt stufoase”
“Exercitatea necorespunzătoare a controlului în Ministerul Public”
“Gradul redus de recuperarea a prejudiciilor. Este o problemă. Există o lege, un Regulament care organizează ANABI (Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate). Ministerul Public trebuie să aibe o interfaţă la ANABI, şi trebuie să ştim cum punem o ordonanţă de indisponibilizare a bunurilor”
Critică corupţia din sistem
“Acest proiect este bazat pe o cunoaştere aprofundată a Ministerului Public, cunoaştere pe care o am şi ca practician, dar şi cea de cercetător. Sunt şi cadru didactic. Am cercetat aprofundat cum funcţionează instituţia noastră (n.r. Ministerul Public)”, a spus Lazăr.
Lazăr arată că proiectul său nu doreşte o simplă schimbare a sistemului (se referă la activitatea Ministerului Public- nr.), ci o schimbare radicală.
Augustin Lazăr a arătat că anul trecut 5 procurori au fost eliberaţi din funcţie anul trecuţi după ce au fost condamnaţi pentru corupţie. “Este de neacceptat aşa ceva. Avem 5 condamnaţi definitiv numai anul trecut. Prin faţa dumneavostră au venit 12 dosare ale unor procurori care au fost cercetaţi. Este de neacceptat aşa ceva pentru Ministerul Public. Nu ne putem prezenta în faţa oamenilor cu magistraţi acest gen”, a precizat acesta.
Augustin Lazăr arată că Ministerul are procurori foarte bine pregătiţi profesional.
Augustin Lazăr a criticat faptul că dosare de mică improtanţă sunt preluate de Parchetul General. “Nu trebuie să ajungă un dosar la Parchetul General ,dacă nu este de competenţa Parchetului General. Parchetul General trebuie transformat, într-o unitate mai mică, care să îndrume şi să controleze, nu să soluţioneze dosare de parchet de judecătorie, pentru că are cine să le facă pe acestea”, a spus Lazăr.
Lazăr a arătat că Ministerul Public are resursele umane necesare, iar procurorii sunt bine pregătiţi. El a lăudat faptul că în ultima periodă s-au suplimentat schemele cu inspectori antifraudă şi grefieri. “Avem o armată de procurori, ar trebui ca în 2-3 ani tot volumul de activitate al Ministerului Public să fie lichidat şi să se ajungă la un număr de dosare rezonabil”, a spus procurorul.
Augustin Lazăr a spus că activitatea îndrumare şi control din Ministerul Public este foarte importantă. “Încrederea este bună, controlul este şi mai bun. Controlul este esenţial pentru a şti ce se întâmplă în unităţile de parchet. Asta pentru a nu se ajunge la situaţii mai grave, de corupţie. Este mai important să previi, de cât să combaţi, asta o ştim de la cursul de criminologie”, a precizat Lazăr.
Raluca Prună îl susţine la CSM
Raluca Prună a explicat membrilor CSM de ce l-a propus pe Augustin Lazăr. Ea a spus că procurorul îndeplineşte criteriile de integritate şi activitatea neîntrerupt de 34 de ani în Ministerul Public. Prună i-a lăudat activitatea din anii 2000 a lui Lazăr, atunci când a lucrat la Parchetul General, unde a coordonat o structură care a stat la baza actualelor direcţii specilizate: DIICOT şi DNA. “Are viziunea şi determinarea pentru această funcţie şi pentru a continua reforma”, a explicat Prună.
Lazăr are la dispoziţie 45 de minute pentru prezentarea proiectului său de manager, apoi urmează întrebările membrilor CSM.
Lazăr: ”Doresc reformarea radicală a Ministerului Public”
Augustin Lazăr, a ajuns la CSM în jurul orei 9.15, interviul fiind programat de la ora 10.00. "Prin proiectul meu doresc reformarea radicală a Ministerului Public, vreau un Minister Public mai efcient, mai integru, o instituţie în slujba interesului public. Vreau o instituţie care să fie altfel decât până acum, cu o faţă europeană şi cu standarde europene", a afirmat Augustin Lază.
Prună: Are viziune managerială
Potrivit news.ro, proiectul de management al lui Lazăr prevede, între altele, ca parchetele cu activitate redusă să fie desfiinţate sau ca schemele lor de personal să fie micşorate. După interviu, avizul consultativ al Secţiei pentru procurori va fi transmis către Ministerul Justiţiei (MJ).
Ministrul Justiţiei l-a propus, pe 1 aprilie, pe Augustin Lazăr, şeful Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, pentru funcţia de procuror general al României şi a transmis propunerea la CSM. Lazăr a fost propus de ministrul Justiţiei pentru că „are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public”.
Ce prevede proiectul de management al procurorului
În proiectul de management care a fost pus în dezbatere publică de CSM, magistratul vorbeşte despre necesitatea reformei justiţiei prin restructurarea parchetelor mici şi comasarea lor în unităţi mari, pentru ca procurorul român să se adapteze standarelor europene, mizând pe cooperarea judiciară internaţională şi pregătirea unor procurori cu vocaţie europeană care "trebuie să fie capabili să facă faţă unei justiţii comunitare, precum şi de a se adapta la schimbările legislative intervenite, cu o alenţie sporită la demersurile de unifîcare apracticii judiciare", arătând că se are în vedere "elaborarea unui ghid de bune practici în materia cooperării judiciare internaţionale (eventual împreună direcţia de resort a Ministerului Justiţiei)".
De asemenea, magistratul subliniază "importanţa conduitei în mediul judiciar, a capacităţii de comunicare cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar şi administrativ, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, operatorii de intelligence, reprezentanţii mass-media care reflectă activitatea organelor judiciare ca formatori de opinie inclusiv în domeniul înfăptuirii justiţiei".
Augustin Lazăr are în vedere "elaborarea unei strategii privind modul de sesizare a parchetelor, care să prevadă noi surse de sesizare, mai ales privind infracţiunile grave (surse deschise, numere Telverde, sesizări ale instituţiilor şi persoanelor cu atribuţii legale în acest sens), modul în care circulă, pe cale administrativă, modul de verifîcare a îndeplinirii, de către subiectele obligate, a obligaţiilor legale de sesizare a parchetului " dar şi efectuarea unui schimb permanent de informaţii cu instituţiile care au obligaţii legale în domeniu, se mai arată în documentul citat.
Alte priorităţi ale procurorului sunt legate de elaborarea unei metodologii privind luarea măsurilor asigurătorii dar şi o strategie de modernizare a informatizării.
Cine este Augustin Lazăr
În vârstă de 58 de ani, Lazăr este şi profesor universitar doctor la Universitatea „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia.
El a preluat funcţia de procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din ianuarie 2013, anterior fiind adjunct al acestei instituţii. În activitatea sa din ultimii ani a coordonat anchetele din dosarele privind furturile de obiecte din aur din zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
Pe aceeaşi temă:
Cine sunt magistraţii care atacă funcţia de procuror general al României
Se încarcă comentariile...
