Augustin Lazăr, despre proiectele de modificare a Codurilor Penale: Nu sunt întrunite condiţiile urgenţei. Dispoziţii, suspecte de neconstituţionalitate
0
Procurorul general, Augustin Lazăr, a criticat marţi proiectele de ordonanţe de urgenţă privind modificarea Codurilor penale, despre care a spus că nu întrunesc condiţiile urgenţei pentru a avea o ordonanţă şi că unele dispoziţii sunt suspecte de neconstituţionalitate.
”Am primit şi noi acest proiect (de ordonanţă de urgenţă – n. red.), care este supus analizei unui grup de profesionişti din Ministerul Public şi la prima vedere am putea spune că, din păcate, nu sunt întrunite condiţiile urgenţei pentru a avea o ordonanţă de urgenţă. Nu avem nevoie să ne grăbim cu o asemenea dispoziţii şi, de asemenea, sunt suspecte de neconstituţionalitate unele dintre dispoziţiile care sunt prevăzute acolo în legătură cu contestaţia în anulare. Pare că se îndepărtează de dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale”, a declarat Augustin Lazăr.
Înainte de a pleca intempestiv în concediu, ministrul Tudorel Toader a trimis spre avizare la Consiliul Superior al Magistraturii două proiecte de ordonanţă de urgenţă. Una dă posibilitatea redeschiderii tuturor proceselor, în cazul completuri de 5 judecători nelegal constituite, iar alta modifică substanţial zeci de articole din Codul Penal şi din cel de Procedură Penală.
Magistraţii au criticat dur modificările Codurilor Penale
Principalele asociaţii de magistraţi au criticat în termeni duri proiectul ministerului Justiţiei de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, în prezent trimis spre avizul CSM. În opinia acestora, aceste modificări ce combină limite scăzute ale pedepselor, dezincriminarea unor forme agravate ale infracţiunilor, reducerea termenelor de prescripţie generală şi rejudecarea cauzelor soluţionate definitiv vor conduce la „crearea unei impunităţi generale, în special în cazul infracţiunilor grave”.
Asociaţiile subliniază că o astfel de modificare, ce vizează „o schimbare fundamentală a politicii penale a statului şi a modului în care societatea se poate apăra de infractori”, nu poate fi luată fără niciun fel de evaluare, studii criminologice şi sociologice şi mai ales fără consultarea reală a tuturor actorilor implicaţi. Spre exemplu, magistraţii subliniază că stabilirea termenelor de prescripţie „nu este un proces aleatoriu şi discreţionar care poate fi derulat oricum”, ci unul ce trebuie fundamentat pe factori obiectivi, precum gravitatea faptelor, timpul necesar pentru organele judiciare să parcurgă toate etapele până la decizia finală şi situaţia victimelor şi a persoanelor păgubite care, în aceeaşi măsură ca persoanele cercetate, trebuie să îşi poată exercita drepturile şi să obţină repararea vătămărilor.
Modificări cu dedicaţie
Potrivit specialiştilor în Drept nu există nicio justificare ca modificările Codurilor Penale să fie introduse prin ordonanţă de urgenţă şi nu prin dezbatere în cadrul Parlamentului. În opinia acestora, intrarea în vigoare a acestor modificări imediată prin ordonanţă indică faptul că ele sunt dedicate unor anume lideri politici. „Nu este nicio justificare pentru modificarea acestor legi din Codul de Procedură Penală prin ordonanţă de urgenţă. Problema mare este că ordonanţa, odată intrată în vigoare, produce efecte imediate, în contextul în care în penal se aplică legae mai favorabilă. Iar în acest caz Parlamentul nu mai poate face nimic. Scuza că ordonanţa vizează punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale nu se susţine, pentru că doar Parlamentul poate face acest lucru, pentru că el este organul care a emis legea iniţială. Oricum, este clar ce se urmăreşte prin aceste legi şi cui îi sunt ele dedicate”, a declarat fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean.
Liviu Dragnea ar putea scăpa de dosarul „angajărilor fictive”
Una din modificările cu dedicaţie din proiectul ministerului Justiţiei, ce vizează întreruperea cursului prescripţiei penale, ar afecta în mod decisiv dosarul „angajărilor fictive” al liderului PSD, dosar ce se apropie de ultimul termen. În prezent, răspunderea penală e înlăturată dacă termenul de prescripţie depăşeşte cu încă o dată durata maximă a pedepsei. În proiectul ministerului, în art.155 se arată că „prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate”.
Acuzaţiile ce i se aduc liderului PSD în acest dosar, de instigare la abuz în serviciu, are termen de prescripţie generală de 10 ani, şi specială de 15 ani după vechiul cod penal, şi de 8 şi 16 ani după noul cod penal, care se aplică în acest caz, după principiul legii mai favorabile. Astfel, după actuala lege, faptele de care este acuzat Dragnea se prescriu în iulie 2022, în contextul în care secretarele PSD angajate ilegal la Protecţia Copilului Teleorman şi-au primit primul salariu în iulie 2006. Dacă acest proiect intră însă în vigoare, termenul de prescripţie pentru instigare la abuz în serviciu este de doar 12 ani, şi deci, în acest dosar ele se vor fi prescris în iulie 2018.
Se încarcă comentariile...
