Audieri maraton în Dosarul Revoluţiei.  Peste 6.000 de persoane, victime sau părţi civile în anchetă, citate de procurori

Audieri maraton în Dosarul Revoluţiei.  Peste 6.000 de persoane, victime sau părţi civile în anchetă, citate de procurori

Revoluţia română din 1989

Cercetările procurorilor în Dosarul revoluţiei intră într-o nouă fază. Astfel, după ce personaje ca Ion Iliescu sau Petre Roman au fost chemate pentru a fi informate că în cazul lor cercetările s-au extins sub aspectul săvârşirii infracţiunii împotriva umanităţii, procurorii vor declanşa acum audierile maraton ale victimelor Revoluţiei. Este vorba de 6.000 de persoane, părţi vătămate sau civile în dosar.

Ştiri pe aceeaşi temă

“În perioada imediat următoare, procurorii militari vor proceda la audierea persoanelor vătămate, părţilor civile ori a succesorilor acestora. 
Având în vedere obiectul cauzei, respectiv infracţiunile contra umanităţii prev. de art. 439 din Codul penal, săvârşite în perioada 17 – 31 decembrie 1989, în prezent se fac verificări pentru identificarea tuturor persoanelor care, în perioada anterior menţionată, au fost ucise sau rănite, au suferit vătămări fizice sau psihice ori au fost private de libertate într-un mod grav, pentru identificarea succesorilor acestora, dacă este cazul, precum şi a domiciliilor lor actuale” arată procurorii militari într-un comunicat.
Toate persoanele vătămate, părţile civile ori succesorii acestora vor fi citate la sediile parchetelor militare din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara sau la inspectoratele judeţene de poliţie din judeţele în care acestea îşi au domiciliul, respectiv la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Audierile vor fi făcute de către procurorii militari sau organele poliţiei judiciare, în baza ordonanţelor de delegare emise de către procurorii militari de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Persoanele care vor fi citate sunt rugate să prezinte, cu ocazia audierii, actele medico-legale care atestă vătămările suferite în contextul evenimentelor din decembrie 1989, documentele care atestă calitatea de succesori ai persoanelor vătămate şi părţilor civile, precum şi orice alte documente referitoare la existenţa unor dosare penale sau civile, având ca obiect vătămările suferite şi prejudiciile cauzate în cursul evenimentelor din decembrie 1989.

“Având în vedere numărul mare al persoanelor care vor fi chemate pentru audieri, acestea sunt rugate să se prezinte la sediul unităţilor de parchet sau de poliţie indicate în citaţii, numai la data şi ora menţionate. Din verificările efectuate până în acest moment, se estimează numărul total al persoanelor vătămate şi părţilor civile la aproximativ 6.000”, mai arată procurorii militari.

Caracterul diversionist al deciziilor Consiliul Frontului Salvării Naţionale

Reamnintim că procurorii militari susţin că deciziile şi ordinele venite în zilele Revoluţiei de la Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organismul de facto de conducere a ţării, au avut un caracter diversionist, fiind de natură a crea confuzie şi panică, prin faptul că efctive militare, complet echipate de luptă, primeau ordine de deplasare fără coordonare cu alte unităţi, şi fără asigurarea liniiilor de comunicaţii necesare.

„Deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale ţării; darea de ordine privind deplasarea unor unităţi militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unităţi militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populaţia civilă, parţial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante”, se arată în comunicat Parchetului General.

În plus, mai arată procurorii, aceste acţiuni s-au desfăşurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informaţii false privind acţiuni ostile, intense şi diversificate, aparţinând ”duşmanului terorist”. Informaţiile au fost diseminate prin intermediul comunicaţiilor militare şi civile.

Potrivit procurorilor, aceste acţiuni au avut consecinţe deosebit de grave, în special numeroasele pierderi de vieţi omeneşti, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional a unor persoane, suferinţe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu.

citeste totul despre: