Asociaţiile de magistraţi: Opinia unui preşedinte de instanţă nu are o valoare mai mare decât a unui simplu judecător

Imagine de arhivă/Protest la Curtea de Apel Bucureşti

Cele mai importante asociaţii ale magistraţilor au criticat apelul celor 30 de preşedinţi de tribunale sau curţi de apel, prin care aceştia se delimitează de protestul magistraţilor. Asociaţiile arată că modificările aduse legilor justiţiei de OUG7 au fost criticate de mii de magistaţi în cadrul adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor.

Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de curţi de apel, respectiv 30 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistraţii români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influenţă asupra majorităţii judecătorilor şi procurorilor din România, se arată în comunicatul asociaţiilor de magistraţi.

„Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, Asociaţia ”Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” şi Asociaţia ”Iniţiativa pentru Justiţie” reiterează faptul că modificările aduse O.U.G. nr. 7/2019 prin O.U.G. nr.12/2019 ignoră voturile a mii de magistraţi, exprimate în cadrul adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în sensul luării de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispoziţiilor din legile justiţiei şi ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia de la Veneţia, Comisia Europeană şi GRECO, precum şi revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar”, se arată într-un comunicat al celor trei asociaţii.

Magistratii ar fi votat in sensul luarii de masuri pozitive de natura legislativa sau administrativa in scopul suspendarii imediate a punerii in aplicare a dispozitiilor din Legile Justitiei si ordonantele de urgenta subsecvente criticate de Comisia de la Venetia, Comisia Europeana si GRECO, precum si revizuirea acestor acte normative, dupa o reala consultare a sistemului judiciar.

„Lipsa unui dialog real cu judecătorii şi procurorii a determinat mii de magistraţi să protesteze sub diverse forme, de la suspendarea şedinţelor de judecată şi până la ieşirea pe treptele instanţelor şi parchetelor, într-un demers nemaiîntâlnit în sistemul judiciar şi care va continua în acelaşi ritm şi zilele viitoare, libertatea de exprimare a magistraţilor români neputând fi îngrădită arbitrar. Aceste proteste principiale aparţin miilor de judecători şi procurori români care le desfăşoară zilnic, neavând legătură cu susţinerile individuale sau interesul personal al vreunui magistrat ori om politic, şi au singurul scop de a contribui la menţinerea statului de drept în România, independenţa justiţiei fiind esenţială în acest sens”, se mai arată în comunicatul acestora.

Şeful instantei are "rol administrativ"

Potrivit comunicatului, opinia unui presedinte de instanta, care are rol exclusiv administrativ, nu are o valoare mai mare decat opinia unui simplu judecator, intre ei neexistand subordonare ierarhica.

„Delimitarea de proteste a unui număr de 31 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de curţi de apel, respectiv 30 de preşedinţi sau vicepreşedinţi de tribunale, reprezentând 1,3% din judecătorii din România, respectiv 0,8% din magistraţii români, fără a avea mandate de reprezentare din partea colegilor lor, constituie un demers insignifiant, fără influenţă asupra majorităţii judecătorilor şi procurorilor din România. Opinia unui preşedinte de instanţă, care are rol exclusiv administrativ într-o instanţă, nu are o valoare mai mare decât opinia unui simplu judecător, între judecători neexistând subordonare ierarhică. Ne întrebăm retoric ce soluţie întrezăresc şi ce anume au întreprins în acest sens aceşti judecători cu funcţii de conducere sau Consiliul Superior al Magistraturii în contextul în care Guvernul nu a ţinut seama nici măcar de mandatul de negociere dat preşedintelui CSM, introducând texte noi prin O.U.G. nr.12/2019, nesupuse avizării CSM sau dezbaterii magistraţilor?”, argumentează magistraţii în comunicatul citat.

„Starea de protest din magistratură poate înceta atunci când se va dovedi diligenţă în punerea în aplicare a recomandărilor entităţilor internaţionale precizate anterior, respectiv atunci când Guvernul României va elimina limitările adoptate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, va abroga dispoziţiile referitoare la înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi, va renunţa imediat şi pe termen lung la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi la cele care elimină meritocraţia în magistratură, promovarea efectivă la instanţele şi parchetele superioare, dar şi promovarea în funcţii de conducere urmând a se face numai pe baza meritocratice, fără interviuri formale, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu tragerea la sorţi a tuturor membrilor comisiilor de concurs, iar nu numirea lor directă de Secţia pentru judecători a CSM”, se arată în concluziile comunicatul asociaţiilro de magistraţi.

Delimitare de protestul magistraţilor

Treizeci de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din ţară au adresat o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii prin care îşi exprimă dezacordul faţă de demersul unor judecători de a emrge la Bruxelles pentru a prezenta oficialilor situaţia din România. Aceştia subliniază că nu susţin astfel de iniţiative pe care le consideră a aparţine „sferei politicului”.

„Subsemnaţii, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel din România, adresăm Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prezenta scrisoare deschisă prin care ne exprimăm dezacordul faţă de modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de mai mulţi magistraţi de la curţile de apel din ţară.