Asaltul asupra completelor de 3 judecători

Asaltul asupra completelor de 3 judecători

Sefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea/ Foto: Inquam Photos, George Calin

După modelul oferit de Liviu Dragnea care a contestat cu succes formarea completelor de 5 judecători, alţi inculpaţi au atacat în instanţă modul de alcătuire a completelor de 3 de la Curtea Supremă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Este vorba de omul de afaceri Georgică Giurgiucanu, inculpat în dosarul Retrocedărilor de pe litoral, care a depus o plângere penală la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie pe numele şefei Curţii Supreme, unde reclamă modul de constituire a acestor complete, întrucât, susţine acesta, nu există o hotărâre de formare a acestora. În plus, pe acelaşi motiv, a înaintat o cerere Curţii de Apel Bucureşti prin care solicită să fie suspendată activitatea completelor de 3 judecători de la Instanţa supremă. 

Ingrid Mocanu, avocata lui Giurgiucanu, susţine că recenta decizie a CCR în această materie arată că dreptul la un proces echitabil înseamnă şi ca un complet de judecată să fie constituit „imparţial, independent şi prin tragere la sorţi, adică în mod aleatoriu”. „Hotărârea pe care s-a bazat constituirea acestui complet este una care, pe de o parte, nu am văzut-o şi care, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, nu există, întrucât nu a fost publicată nicăieri, astfel încât ea nu poate produce efecte juridice”, a declarat avocata. Luni, în dosarul retrocedărilor ilegale de pe litoral, dosar cu un prejudiciu de 114 milioane de euro, sunt programate pledoariile finale. Dosarul a stat aproape un deceniu pe rolul instanţelor.

Reacţia Curţii Supreme

Curtea Supremă a explicat că  potrivit art. 52 din Legea nr. 304/2004 colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, neexistând „niciun temei pentru care completurile colegiale de la nivelul instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară”. În plus, magistraţii au arătat că hotărârea cu privire la formarea acestor complete a fost publicată pe ordinea de zi soluţionată din data de 12 decembrie 2017. „Instanţa supremă înţelege demersurile părţilor din dosare de a-şi formula apărări şi susţineri, dar aceste demersuri trebuie exercitate cu bună credinţă, în condiţiile în care orice afirmaţie poate fi verificată prin confruntarea cu documentele existente”, se arată în comunicatul Curţii Supreme.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, saptămâna trecută, că decizia CCR privind componenţa completelor de judecată a vizat exclusiv completele de 5 judecători ale ICCJ, şi nu pe cele de 3 magistraţi ale instanţei supreme sau pe cele ale altor instanţe. Cristina Tarcea, şefa Curţii Supreme, remarca joi, la tragerea la sorţi a completelor de 5, că „mai mult sau mai puţin discret, a început un asalt şi asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte”. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările