Armata Română, împotriva lui Militaru

Tentativa de sovietizare a Ministerului Apărării Naţionale i-a scos pe militari în stradă. Anul 1990 a început cu tensiuni în interiorul Armatei. Cadrele militare neavansate în grad de câţiva ani s-au răsculat împotriva ministrului pro-sovietic Nicolae Militaru.

Avansările preferenţiale făcute de generalul Nicolae Militaru (spion GRU dovedit), dar şi reactivarea unor generali cu şcoli în Uniunea Sovietică au inflamat realaţiile dintre conducere şi majoritatea ofiţerilor.

Citiţi şi:

Sergiu Nicolaescu: "Militaru şi Petre Roman au fost propuşi de Brucan"
Cariera generalului Militaru: întâi Academia, apoi liceul

Toate aceste nemulţumiri i-au făcut pe militari să-şi constituie grupuri de iniţiativă pentru a lupta împotriva curentului sovietic introdus în Armată. La 12 februarie 1990, cu patru zile înainte ca Ion Iliescu să-l demită pe Nicolae Militaru, a luat fiinţă Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei, cunoscut drept CADA.

Până la omogenizarea CADA, la Bucureşti, la Timişoara şi în marile garnizoane din ţară, ofiţerii semnau adeziuni pentru a se constitui în grupuri care să contracareze tendinţa de îndreptare a Armatei către Moscova. Cea mai mare revoltă împotriva conducerii Armatei a avut loc chiar în sala de festivităţi a fostei clădiri a Ministerului Apărării din Drumul Taberei. Au mai existat şi scrisori de protest înaintate de ofiţeri către Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN).

Revolta de la Marele Stat Major

Pe 6 şi 7 ianuarie 1990, au avut primele contacte, faţă în faţă, între ofiţerii protestatari şi conducerea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN). Trecuse puţin peste o săptămână de când CFSN se constituise ca organism de putere. Încă de la numirea oficială a noii conduceri în fruntea Armatei, cadrele militare au transmis permanent telegrame şi scrisori de nemulţumire noii puteri. La 7 ianuarie 1990, în faţa militarilor revoltaţi a venit chiar Ion Iliescu. Şi asta după ce numai cu o zi înainte, la 6 ianuarie 1990, Virgil Măgureanu, la acea dată membru în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, luase act de problemele ridicate de cadrele din principalele direcţii ale Marelul Stat Major.

La 7 ianuarie, în sală, pe lângă Ion Iliescu şi consilierii săi, au fost prezenţi atât Nicolae Militaru, ministrul Apărării, cât şi Vasile Ionel, şeful Marelui Stat Major, despre care Victor Atansie Stănculescu a spus recent că sunt şanse mari să fi fost adevăratul şef al reţelei KGB-GRU în România. Întâlnirea din 7 ianuarie a fost deschisă de un alt consilier al lui Ion Iliescu, Dragoş Aurel Munteanu, care a dat citire unei telegrame reprezentând un protest adresat CFSN: „Prin rechemarea unor foste cadre ale Armatei în vârstă de 60 şi 70 de ani, intrate în Armată în perioada anilor ‘50, cu prea puţine studii, avansaţi foarte rapid şi care au ocupat funcţii foarte mari timp 40 de ani, s-a creat sentimentul unui zid de conservatorism în faţa generaţiilor următoare. Avansările la gradul de general întăresc această senzaţie".

Conflict Militaru - ofiţeri, Iliescu savurează

Ion Iliescu, în anul 1989 

Întâlnirea de la 7 ianuarie s-a încheiat cu o discuţie aprinsă între ofiţerii de la Marele Stat Major, Ion Iliescu şi Nicolae Militaru. Istoricul Alex Mihai Stoenescu are stenograma întâlnirii din care redăm pasajul în care subordonaţii i-au cerut demisia generalului Militaru chiar în faţa lui Iliescu. Sunt secvenţe ilariante, amestec de tragic şi comic, de Stalin şi Caragiale.

Colonel Marinescu: Sunt colonel Marinescu din Marele Stat Major. După şedinţa de ieri după-amiază am fost obligaţi să predăm armamentul personal şi muniţiile. Vrem să ştim de ce ni s-a luat armamentul, de ce am fost dezonoraţi în plină revoluţie, când noi ne-am dovedit ataşamentul faţă de revoluţie, când noi, cei de aici din sală, sprijinim revoluţia cu sacrificiul vieţii noastre? (Aplauze puternice şi prelungite).

Generalul de armată Nicolae Militaru: În primul rând, ceea ce se vorbea de o dezarmare (vociferări). În primul rând, ceea ce se întâmplă acum în faţa preşedintelui este o necinste pentru noi, ca să fie clar! (Vociferări). Vă rog foarte mult! În primul rând că nu este vorba de o dezarmare (voci din sală: ba da, ba da). Cel care mai scoate un cuvânt, va fi poftit să iasă afară imediat. Nu ne pătăm obrazul pentru nişte chestiuni mărunte!

Domnul Ion Iliescu: Vă rugăm să ascultaţi pe fiecare şi, dacă aveţi ceva, spuneţi după aceea.

Generalul de armată Nicolae Militaru: În unităţile militare subordonate Ministerului Apărării Naţionale s-au întâmplat foarte multe accidente în zilele care au trecut, ceea ce s-a făcut de a se depune pistoletul la secţie, în lada de armament, până la ceea ce dumneavoastră aţi interpretat este o distanţă foarte mare, aşa că eu vă invit - cei care (mi se pare de la Consiliul politic) nu au depus armamentul, să depună imediat armamentul ca să nu se întâmple ceva (vociferări). Uite, domnul care vorbeşte acolo, încă o dată, dacă dumitale îţi convine să fii pătat la obraz, nu ne pune şi pe noi ceilalţi ca să ne pătăm obrazul faţă de preşedintele ţării. Aşa se execută ordinul, fără murmur şi şovăire.

Domnul Ion Iliescu: Eu nu vreau să intru în conflict cu Ministerul Apărării Naţionale pe tema aceasta, dar Armata - aplicaţi ordinul aşa cum v-a spus dânsul, eu am să mă mai sfătuiesc cu ministrul pe această temă şi vă vom comunica decizia noastră. Bine? Am reţinut ce aţi spus. (Un ofiţer din sală rosteşte cuvântul „Demisia!")

Generalul de armată Nicolae Militaru: Să ştii, domnule ofiţer, care ai spus acolo de demisie, că eu pot să mi-o dau şi mâine. Dacă dumneata eşti în stare să faci ceea ar trebui să se facă în continuare cu Armata. Să ştii că te propun pe dumneata să fii ministrul Armatei! Indiferent cine eşti dumneata.

„Ne întoarcem ca-n China?"

Maior Cruţescu: Sunt de la Comandamentul Serviciilor Armatei. Părerea noastră, a tuturor din sală, marea majoritate am fost aseară aici - părerea noastră despre actuala conducere a ministerului a fost expusă aseară în această sală.

Raportez, nu este normal ca nişte oameni în vârstă, de aproape 70 de ani, care au fost la pensie, care au avut o perioadă de stagnare, care nu mai lucrează de 10 ani - cum e cazul lui Ion Gheorghe, care de 15 ani nu mai este militar, să mai conducă Armata, să ne mai dea sfaturi? Să scrie memorii - de mulţumiri pentru acest lucru. (Aplauze puternice).

Domnule preşedinte, în această sală sunt ofiţeri foarte capabili, sunt generali foarte capabili, sunt oameni care pot să-şi dea viaţa pentru această ţară, să ştiţi. (Aplauze). Tot poporul, să ştiţi, domnule preşedinte, este cu dumneavoastră, cu guvernul. (Aplauze puternice). Vă mulţumim că aţi venit aici. Aţi văzut ce a făcut vechiul regim - Ceauşescu de 40 de ani, Gogu Rădulescu - de 40 de ani, Cetină de 30 de ani, militari de la noi, alţii de 30 de ani.

Nu dorim să ţină puterea 30 de ani, dânşii de acolo. (Aplauze). Ne-au adus dânşii, pe timpul dânşilor, în starea de feudalism în Armată - nu mai avem drepturi, militarii nu au mantale îmblănite ş.a.m.d.; nu au mâncare, domnule preşedinte. Dânşii au ţinut Armata în situaţii grele, foarte grele. Vă rugăm respectuos - suntem alături de guvern şi suntem alături de ţară, le mulţumim. Nu vedeţi că expres ne-au luat armamentul? Pentru ce?

Este ceva simplu: de frică ne-au luat armamentul, de ce nu ne-au dat drumul acasă? Vă rog, domnule preşedinte, să ne înţelegeţi - corect şi logic, nu vrem altceva. Le mulţumim din tot sufletul, pentru că domnul ministru Militaru a avut o contribuţie - ne scoatem şapca în faţa dânsului şi a celorlalţi pe care noi, poate, nu cunoaştem ce contribuţie şi-a adus -, dar în momentul de faţă trebuie promovaţi oameni noi, pentru o societate nouă. (Aplauze puternice şi prelungite).

Domnule preşedinte, să nu arătăm că Franţa a pierdut războiul din 1940 pentru că - una din cauze, reţineţi - conducerea armatei era de 70-80 de ani. Vrem să ne întoarcem ca în China cu o conducere de 80 de ani ? Unde ajungem? Vă rog, repet, suntem pentru ţară - suntem pentru actualul guvern. Vă mulţumim din inimă pentru legile, pentru decretele pe care le-aţi dat, le aşteptăm ca aerul şi ca apa, ca pâinea, şi înţelegem situaţia grea din ţară. Suntem pentru muncă şi ne vom înhăma la muncă, dar nu cu pumnul în gură. (Aplauze).

„Domnul Silviu Brucan, ce capabil om!"

Vă rog să mă iertaţi, am emoţii - e şi normal. Aseară domnul ministru a spus: „Cei care au minte să părăsească sala. Cei ce au rămas trec de partea cealaltă". Încă o dată, repet: le mulţumesc din adâncul sufletului la toţi pentru ceea ce au făcut pentru Armată, pentru că am ajuns la obiele!

Să se ducă la pensie, ne scoatem frumos pălăria în faţa dânşilor şi noi, care suntem aici - să fie numiţi din rândul nostru, oamenii competenţi - sunt colonei, sunt generali foarte bine pregătiţi, care au condus din umbră ministerul. Generalul Guşă este iubit şi stimat, nu era panicard; poate omul era obosit, după evenimentele de la Timişoara, că s-a văzut la televizor când a vorbit prima dată - avea o expresie de om nedormit, de om surmenat. Cum este posibil să vină alţii, ca ciupercile după ploaie? (Aplauze prelungite; se scandează numele lui Guşă).

Domnule preşedinte, uitaţi domnul Silviu Brucan, al cărui interviu l-a vizionat toată lumea, ce inteligent om! Ce capabil om! Ce a făcut omul acesta pentru ţara noastră! Şi a renunţat la funcţie pentru că, ce-a zis - dacă aceşti tineri care au murit, săracii, pe baricade, împuşcaţi - tinerii să conducă ţara. Au şi ei oamenii lor competenţi.

„Daţi-mi răgazul..."

Domnul Ion Iliescu: Am reţinut, de altfel, încă din stenograma şedinţei de ieri aceste idei. Dacă aveţi încredere în mine, v-am promis (Aplauze puternice - se scandează numele lui Ion Iliescu)... Vă rog fără repetarea sloganurilor trecute; n-am nevoie de aşa ceva şi vreau să renunţăm pentru totdeauna la asemenea chestiuni. Vă mulţumesc, aşa am şi receptat. (Aplauze) Aici, vă promit că voi acţiona în spiritul solicitărilor dumneavoastră, pe care le înţeleg, iar esenţa lor şi sunt de acord cu dumneavoastră. (Aplauze).

Dar însă trebuie un răgaz, ca aceasta s-o facem cu înţelepciune. Daţi-mi răgazul şi veţi avea proba înţelegerilor solicitărilor dumneavoastră. (Aplauze). Şi acum, vă rog eu, să le daţi armamentul înapoi, cu garanţia că oamenii (Aplauze)... am toată încrederea în dumneavoastră, sunt convins că vă veţi respecta jurământul dat aici. (Aplauze).

Scrisoarea anonimă trimisă de la garnizoana Cernica

Până să se revolte, militarii au încercat să comunice noii conduceri a statului abuzurile grupării Militaru. Primele acţiuni au fost timide, sub forma unor scrisori anonime. Una dintre ele a aparţinut cadrelor din trei unităţi din Cernica.

Domnule preşedinte Ion Iliescu,Cu respect pentru activitatea pe care o desfăşuraţi, vă aducem la cunoştinţă unele aspecte din viaţa şi activitatea Armatei, aspecte care au creat o stare de nemulţumire la nivel general, dar în special în rândul cadrelor. Aceasta se referă la următoarele:

- reactivarea unor generali în rezervă, ieşiţi la pensie de şapte, zece şi mai mulţi ani şi avansarea acestora în grad şi funcţii (nu ştiu după ce criterii).
- nu se cunoaşte scopul pentru care au fost reactivaţi aceşti generali, foşti colegi de serviciu cu generalul Militaru sau care au urmat Academia Militară în U.R.S.S.
Probabil pentru a avea oameni de încredere în funcţiile cheie din Armată, atunci când va dori să folosească trupele în scopul... (care oare?) Nu cumva pentru realizarea unor gânduri ascunse. În acest sens, generalul Militaru i-a dat ordin generalului Ciubăncan, şeful cadrelor armatei, să-i prezinte toate fişele ofiţerilor născuţi în Gorj, desigur pentru a-i promova şi avansa.
Generalul Militaru a fost de acord şi a patronat avansări în grad şi promovări după criterii de dumnealui ştiute, având prioritate rudele şi favoriţii generalilor. Câteva exemple:

- colonelul Haidău Ion, căsătorit cu nepoata generalului Militaru, a ajuns de la maior la colonel (poate este chiar general) în 12 zile şi promovat în funcţie; fiul generalului Ciubăncan, şeful cadrelor Armatei, a promovat în mod spectaculos;
- nepotul generalului Perju, maiorul Nistor, din Marele Stat Major, avansat în grad şi neavând nici un merit. Tot generalul Perju a propus avansarea preferenţială a colonelului Mateescu, colonel Stelian, colonel Ghiţaş, colonel Ene, colonel Miron, toţi din Marele Stat Major, după un stagiu de 1-2 ani în grad.

Anonima cadrelor militare de la UM 02430, UM 01831, UM 01952 Cernica se încheie astfel: „Cerem demisia şi trecerea în rezervă a generalului Militaru şi a tuturor acoliţilor acestuia, care, prin activităţile desfăşurate în această perioadă de după 22 decembrie 1989, au creat mari nemulţumiri în rândul cadrelor Armatei".