Armata Română se dotează cu aeronave fără pilot echipate cu rachete

MApN va alege din mai multe tipuri de drone tactice FOTO Thales

A fost demarat oficial programul pentru achiziţionarea dronelor tactice ale Armatei, prin care vor fi achiziţionate cu aproximativ 300 de milioane de euro până la 7 sisteme în variantă terestră şi navală

Competiţia pentru dronele tactice ale Armatei Române a fost demarată oficial după ce Hotărârea de Guvern Nr. 912 din 19 august 2021 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente a fost publicată în Monitorul Oficial. 

Concret, România vrea să dea circa 300 de milioane de euro pe mai multe sisteme de drone tactice pentru Armată, iar competiţia pentru acest contract considerat „fundamental” de militari începe să prindă contur. Procedura specifică are scopul de a atribui un acord-cadru de furnizare având ca obiect minimum 2 Unmanned Aircraft Systems/UAS tactic-operative clasa II (UAS-TO) şi, în funcţie de posibilitatea alocării fondurilor bugetare, maximum 7 sisteme UAS-TO, iar condiţiile cerute de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi menţionate în documentul amintit nu sunt de neglijat. 

În primul rând, militarii cer sisteme de aeronave fără pilot performante, pentru care producţia de componente să se facă pe teritoriul României, iar integrarea, testarea şi mentenanţa pe durata ciclului de viaţă să se realizeze la operatori economici din industria naţională de apărare „astfel încât în situaţii de criză şi război să nu fie necesară executarea acestor operaţiuni în afara teritoriului naţional”. În plus, având în vedere importanţa strategică a programului de dotare cu drone înarmate, la procedura de achiziţie vor avea acces doar operatorii economici care au acces la informaţii „NATO Restricted”.

Autonomia şi precizia muniţiei 

De precizat că MApN doreşte sisteme aeriene fără pilot în două variante: terestră şi navală. Atât la varianta navală, cât şi la cea terestră, în cadrul procedurii de atribuire a contractului, procentajul cel mai mare din punctaj, 60%, este preţul unitar al unui sistem, lucru care va pune presiune pe principalii competitori. 

Pe de altă parte, conform documentului guvernamental, vor mai puncta şi „raza de acţiune în toate configuraţiile de echipare, inclusiv cu sistem de armament”, „autonomia de zbor”, „bătaia maximă eficace a muniţiei (distanţa operaţională) când muniţia aer-sol este lansată de la o altitudine de 4.572 m” sau „precizia muniţiei”. În fine, un cuvânt greu de spus îl va avea şi costul de operare şi mentenanţă pe ciclul de viaţă al sistemului care se va calcula pentru o perioadă de 15 ani.

Watchkeeper X 

Compania Thales a comunicat deja că propune României drona tactică Watchkeeper X, dezvoltată din drona Hermes 450 al israelienilor de la Elbit conform specificaţiilor armatei britanice, la standarde NATO. Aparatele vor fi fabricate într-un consorţiu de compania românească Aerostar, britanicii de la U-TacS, Thales Systems Romania şi Romaero, dar şi Institutul Naţional de Cercetare Aerospaţială din România „Elie Carafoli” (INCAS).

Watchkeeper operează în zone terestre, maritime şi de litoral, zi şi noapte, în condiţii de vreme extremă şi de vizibilitate redusă, inclusiv în zone fără acoperire GPS. Drona poate fi echipată şi cu diverse tipuri de rachete. 

Hermes 450 

Apoi, israelienii de la Elbit propun drona Hermes 450 pe care să o şi producă în România. Vehiculul aerian israelian de dimensiuni medii a fost proiectat pentru misiuni tactice de lungă durată. Practic, aeronava poate sta în aer până la 30 de ore şi are ca misiuni principale recunoaşterea, desemnarea de ţinte şi supravegherea, dar poate fi transformată şi într-un releu de comunicaţii. Foarte important, Hermes 450 poate fi utilizată ca aeronavă de atac prin instalarea la bord a două temute rachete aer-sol Hellfire, special concepute pentru lovituri de mare precizie. Este vorba de rachetele utilizate de americani pentru eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

Oficial, UAS-urile Hermes 450 au fost folosite în Afganistan de militarii din Regimentul 32 Artilerie Regală a Armatei Britanice. Mai exact, militarii britanici au operat 52 de drone Hermes care au ajuns la 70.000 de ore de zbor, echivalentul a 8 ani de zbor fără oprire. Între altele, UAS-urile Hermes 450 sunt în dotarea militarilor israelieni, americani, britanici, georgieni, brazilieni şi mexicani. 

Tactical Heron 

În fine, Isarel Aerospace Industries propune MApN drona sa Tactical Heron, un model de UAS pe care, la fel, compania vrea să-l şi producă în România. Motorul său Rotax asigură o altitudine maximă de 24.000 feet, o viteză de 120 de noduri şi suportă sarcini utile de până la 180 kg. Tactical Heron a fost testat în 1.700.000 de ore de zbor în luptă de peste 50 de clienţi operaţionali din întreaga lume. Trebuie spus că dronele Tactical Heron dispun de decolare, aterizare şi control de la distanţă complet automatizate, eliminând necesitatea suportului sistemelor de la sol.