Deoarece nu este vorba numai de HVIM, ci şi de Garda Ungară, interzisă în Ungaria dar reapărută sub un alt nume, aici în România sub denumirea de Gardă Secuiască, sau de formaţiunea politică de extremă dreapta din Ungaria – Jobbik. Toate şi-au deschis filiale în localităţi cu populaţie de limbă maghiară, în primul rând în Secuime, dar nu numai acolo. Activitatea lor, cel puţin până acum, a avut, caracter paşnic, deşi au avut loc uneori, în cadrul unor demonstraţii, confruntări cu forţele de ordine sau cu membrii organizaţiei radicale-româneşti Noua Dreaptă. 

Dacă vorbim de caracter paşnic, ne referim la faptul că nu s-a recurs la niciun fel de mijloc de luptă concret. Cea mai mare parte a activităţii filialelor HVIM a fost de natură istorico-culturală. Dar tezele susţinute au fost mai puţin paşnice deoarece, prin prezentarea trecutului istoric al locurilor din Ardeal, vizau revizuirea teritorială, considerîndu-se că ele au fost smulse pe nedrept Ungariei.

HVIM nici măcar nu neagă acest obiectiv, deoarece acesta a fost motivul înfiinţării ei. Mişcarea a fost creată la 16 mai 2001 de către László Toroczkai (care a primit interdicţie în România). La 4 iulie 2001 s-a alăturat demonstraţiei organizate de Mişcarea Revizionistă Maghiară împotriva Tratatului de pace de la Trianon. La prima întâlnire a mişcării din august 2001 au participat 150 de persoane, o parte dintre ele venind de la Târgu Mureş, Arad, Odorheiul Secuiesc, Sfântu Gheroghe, Aiud, Reghin, Remetea, Gheorgheni. Ele s-au alăturat delegaţilor veniţi din Slovacia şi Voivodina, se arată în istoricul mişcării, publicat pe site-ul organizaţiei. În cadrul acestui document, care nu include ultimii cinci ani, spaţii ample sunt dedicate acţiunilor organizate pe teritoriul ţării noastre. De altfel, pe site-ul HVIM sau pe pagina de Facebook a mişcării sunt enumerate lunar acţiunile în curs de desfăşurare în diferite filiale. Astfel, în fiecare an, în diferite localităţi se marchează evenimente legate de istoria Ungariei, se evocă personalităţi politice şi culturale care susţineau idealurile Ungariei Mari, se organizează concursuri şcolare legate de istoria Ungariei sau tabere în care prelegerile cu caracter iredentist sunt însoţite şi de programe de pregătire fizică. În trecerea în revistă amintită, 40 de menţiuni se referă la evenimente desfăşurate în localităţi din România. În fiecare an, HIVM, împreună cu alte organizaţii naţionalist-radicale participă la demonstraţii care se desfăşoară la 4 iunie, data semnării Tratatului de la Trianon, în general la Budapesta, în faţa ambasadelor României, Serbiei, Slovaciei dar au fost organizate demonstraţii şi în Franţa, chiar în faţa Palatului de la Trianon.

Un aspect de interes este că filiala din Transilvania a HIVM nu se consideră subordonată celei din Ungaria ci, potrivit lui Zoltán Szöcs, preşedintele HIVM din Transilvania, este independentă Un articol de pe site-ul românesc de limba maghiară „Transindex”, preluat şi de blogul „átlátszó.hu” face o prezentare a organizaţiilor „radicale” maghiare din România (materialul pare a fi din 2014). Se arată că „În România acţionează trei-patru organizaţii maghiare radicale mai importante. Deşi fiecare este legată într-o formă sau alta de o organizaţie extremistă din Ungaria, ele nu sunt copii în miniatură ale acestora“.

„HVIM din Transilvania a luat naştere în 2003, în 14 localităţi, dar nu toate sunt active, cele mai importante fiind la Târgu Secuiesc, Cluj, Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi în zona Baraolt”. Potrivit lui Zoltán Szöcs, numărul membrilor ar fi de 350 şi, spre deosebire de celelalte organizaţii transilvănene maghiare, HIVM nu recunoaşte graniţele de la Trianon. Pentru mişcare, autonomia Pământului Secuiesc nu este un scop în sine, ci un pas pe calea refacerii Ungariei Mari. 

„Şi dacă cele mai importante organizaţii vor să dobândească autonomia Pământului Secuiesc pe cale paşnică, Zoltán Szöcs declară că <<trebuie să se treacă la acţiuni, la lupte; fără sânge nu se poate>>. Szöcs, se arată în articol, este foarte mândru de ceea ce s-a întâmplat la demonstraţia din 10 martie 2014 pentru autonomie de la Târgu Mureş când membrii HVIM şi alţi susţinători s-au confruntat cu jandarmii, strigând în acelaşi timp „Pământul Secuiesc nu este România” şi „Străinii să plece”. Deşi se vorbea de o participare venită din Ungaria, Szöcs a susţinut că din cei 200 de demonstranţi radicali numai 10-15 erau din Ungaria.“

În Transilvania, HVIM nu are personalitate juridică, dar Szöcs este preşedintele organizaţiei Uniunea Armatei Sfântului Ladislau şi în numele acesteia colectează bani pentru organizarea diferitelor evenimente ale HVIM. Dar, spune el, există din ce în ce mai mulţi sponsori – intreprinzători locali sau persoane particulare care îşi păstrează anonimatul din motive politice. Organizaţia are relaţii de colaborare cu EMI (Tineretul Maghiar Transilvănean) cu care, la Târgu Secuiesc, a organizat evenimente comune, şi cu Jobbik, deşi HVIM respinge mijloacele politice.

Articolul aminteşte „relaţiile ruseşti” ale HVIM. În 2013 o delegaţie a fost în Republica Moldova în schimb de experienţă la Mişcarea Naţional-Democrată, o organizaţie moldovenească prorusă ai cărei reprezentanţi au fost la rândul lor, în vizită în Transilvania. „Pentru secuime, Uniunea Europeană nu a adus nimic bun, jos pălăria în faţa lui Putin, putem conta pe ruşi”, a declarat Szöcs, citat de „Transindex”.

Poate că luarea de poziţie, concepţiile preşedintelui HVIM din Transilvania, la care se adaugă şi situaţia tensionată din Europa declanşată prin acţiunile teroriştilor, pot furniza unele explicaţii pentru tentativa de la Târgu Secuiesc, născută totuşi în mintea unui om bolnav.