De ce a fost anulat rechizitoriul lui Băsescu în dosarul „ameninţării”. „Lipsa unei anchete efective pentru clarificarea faptelor reclamate”

Traian Basescu

Procurorul general al României, Augustin Lazăr,  a infirmat rechizitoriul prin care fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, urma să fie trimis în judecată în dosarul ameninţării Gabrielei Firea. Şeful Ministerului Public arată că ancheta a fost deficitară, şi că lui Traian Băsescu i s-ar fi încălcat dreptul la apărare.

UPDATE Potrivit ordonanţei semnate de Augustin Lazăr, procurorul general critică atât rechizitoriul din acest caz, care a fost realizat de procuroarea, Adina Petrescu, dar şi pe fosta şefă a Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC), Camelia Sutiman, cea care a avizat trimiterea în judecată. Este vorba de procedura denumită în limbaj procedural  „verificarea legalităţii rechizitoriului”. Cameliei Sutiman i-a expirat, săptămâna trecută, mandatul de procuror şef al SUPC, iar Augustin Lazăr nu i-a mai prelungit mandatul.

„Examinarea legalităţii rechizitoriului nu vizează doar strict conţinutul actului de sesizare, privit izolat, ci implică şi o analiză a modului de efectuare a actelor de urmărire penală, sub aspectul respectării dispoziţiilor procedurale şi, în ansamblu, a caracterului echitabil al derulării procedurii penale, cu asigurarea dreptului de apărare”, arată Augustin Lazăr.

„În situaţia în care verificarea s-a făcut formal, fără sesizarea aspectelor de vădită nelegalitate din cuprinsul actului de sesizare şi în modul de derulare a urmăririi penale, procurorul ierarhic superior nu are doar dreptul, ci şi obligaţia de a interveni pentru cenzurarea acterlor procurorului, în virtutea principiului legalităţii ce guvernează procesul penal şi, în general, întreaga activitate a procurorilor”, a conchis procurorul general al României.

Întreaga ordonanţă semnată de Augustin Lazăr, pe 27 iulie,  poate fi consultată pe site-ul Ministerului Public.

Critica adusă rechizitoriului

Procurorul general al României arată unde au fost probleme cu rechizitoriul semnat de Adina Petrescu.

„În rechizitoriu se arată că inculpatul a făcut afirmaţii cu caracter general, apreciate de persoana vătămată ca fiind păgubitoare (f. 5-6 rechizitoriu). Or aprecierea persoanei vătămate asupra caracterului ameninţător al declaraţiilor inculpatului ar fi trebuit analizată de procuror, în raport cu persoana ameninţată, mijloacele folosite de autor şi posibilitatea obiectivă a acestuia de a concretiza ameninţarea”, a arătat Augustin Lazăr.

Procurorul general susţine că ameninţarea ar trebui să se refere la un rău determinat sau cel puţin determinabil în contextul concret al cauzei, iar nu în general. „Susţinerea procurorului că inculpatul a făcut << afirmaţii cu caracter general >> pune în incertitudine caracterul determinat sau determinabil al răului (infracţiunea sau fapta păgubitoare) cu care acesta a ameninţat)”, arată Augustin Lazăr.

„Deficienţe de redactare”

Alte critici au vizat deficienţa de redactare a rechizitoriului, ce ar rezulta din „inexistenţa unei descrieri efective, concrete a actelor materiale” circumscrise conţinutului infracţiunii de ameninţare, în formă continuată, care nu poate fi înlăturată printr-o simplă trimitere la conţinutul unor mijloace de probă.

„Depăşirea limitelor libertăţii de exprimare nu implică în mod necesar intrarea în sfera răspunderii penale, ci aceasta trebuie să se înscrie în tipicitatea unei infracţiuni ale cărei elemente constitutive să fie probate. A formula o acuzaţie nu înseamnă a consemna detaliat date ale realităţii, ci a le arăta semnificaţia juridică în raport de anume condiţii dintr-un text incriminator. Rechizitoriul nu enunţă în concret acuzaţia, ci expune o situaţie de fapt şi lasă loc formulării unor << ipoteze juridice >> cu privire la aceasta”, arată Augustin Lazăr.

Procurorul general arată că claritatea acuzaţiei este o condiţie „Sine qua non” („fără de care nimic"- n.r.) pentru sesizarea în mod legal a instanţei prin rechizitoriu, permiţând inculpatului cunoaşterea deplină a conţinutului acuzaţiilor formulate, iar instanţei stabilirea obiectului şi limitelor judecăţii.

„Neregularitatea în întocmirea rechizitoriului sub aspectul omisiunii descrierii faptelor reţinute în sarcina inculpatului într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, conduce la încălcarea garanţiilor privind dreptul la un proces echitabil, prin imposibilitatea pregătirii şi exercitării apărării în mod efectiv de către inculpate, cu privire la acuzaţiile aduse. Constatăm că aceeaşi lipsă de rigoare caracterizează şi modul de formulare a acuzaţiilor pe parcursul urmăririi penale. Rechizitoriul preia parctic descrierea sumară a acuzaţiei din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale din 25 august 2015”, a mai motivat Augustin Lazăr.

„Lipsa unei anchete efective”

Şeful Ministerul Public a citat mai din jurisprudenţa CEDO privind importanţa „informării adecvate şi detaliate a inculpatului cu privire la natura acuzaţiilor şi calificarea juridică a faptelor”. El a arătat că încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală poate avea ca rezultat compromiterea caracterului echitabil al procesului în ansamblu.

„Neregularitatea constatată în întocmirea rechizitoriului, alături de lipsa unei anchete efective pentru clarificarea faptelor reclamate de persoana vătămată prin plângerea prealabilă, afectează în acelaşi timp şi interesele persoanei vătămate, în calitate de subiect procesual principal, ce a sesizat comiterea unei infracţiuni şi are aşteptări pentru soluţionarea de către organelle judiciare în mod echitabil şi într-un termen rezonabil a dosarului penal”, arată Augustin Lazăr.

Nu ar fi trecut de Camera preliminară

Procurorul general al Românieie susţine că dacă rechizitoruul ar fi ajuns în instanţă, „lipsurile constatate nu ar putea fi suplinite în procedura de Cameră preliminară”.

„Procurorul la rândul său nu ar putea complini, ulterior sesizării instanţei, încălcarea dispoziţiilor legale privind modul de prezentare a acuzaţiilor penale, deoarece neregulile constatate nu pot fi remediate decât prin refacerea rechizitoriului, o astfel de dispoziţie nefiind suficientă pentru a înlătura vătămarea produsă drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali principali, prin neasigurarea exercitării depline şi effective a dreptului de apărare pe parcursul cercetărilor penale”, a conluzionat Augustin Lazăr.

Ce se va întâmpla în continuare

Astfel, procurorul general a infimat rechizitoriul în integralitate şi dispoziţia, de verificare sub aspectul legalităţii şi temeiniciei,  dată de procurorul-şef de secţie.
Cercetările vor fi reluate de procurorii SUPC, urmând a fi reaudiat Traian Băsescu, infimat cu cuzaţiile ce I se aduc şi lămurirea cauzei,
reaudiată Gabriela Firea – în rapor de elementele constitutive ale infracţiunii reclamate, cu precizarea elementului material şi verificarea apărărilor formulate de Traian Băsescu.
 

Anunţul Ministerului Public

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a infirmat soluţia de trimitere în judecată în cazul fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, pentru două infracţiuni de ameninţare în legătură cu declaraţiile făcute la adresa Gabrielei Firea. Cercetările urmează să fie reluate.

Ministerul Public arată într-un comunicat că prin ordonanţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din 27 iulie 2016, examinându-se din oficiu, conform dispoziţiilor art. 64 alin. 3 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (republicată), legalitatea rechizitoriului s-a dispus infirmarea soluţiei dată în dosarul menţionat anterior.

„Prin rechizitoriul emis de procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de către procurorul -  şef de secţie, la 21.07.2016, s-a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare, în formă continuată (2 acte materiale)”, se  arată în comunicatul procurorilor.

PG: „Lipsa unei anchete efective”

În urma controlului ierarhic de legalitate efectuat, s-ar fi constatat lipsa unei anchete efective, care să respecte exigenţele în materia conţinutului rechizitoriului şi standardelor de claritate în prezentarea acuzării în instanţă, impuse de jurisprudenţa în materie şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultând astfel faptul că nu au fost respectate prevederile art. 328 alin. (1) teza I coroborat cu art. 286 alin. (2) lit. c) C.pr.pen., cu referire la dispoziţiile art. 1, alin. (2), art. 8, art.10 C.pr.pen., art. 6 paragraful (3) lit. a) din CEDO, art. 6 din Directiva 2012/13/UE.

„Ca urmare a infirmării soluţiei iniţiale dispuse de procurori, cercetările urmează a fi reluate de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru clarificarea acuzaţiilor penale, completarea materialului probator, în vederea lămuririi tuturor aspectelor cauzei”, susţin procurorii.

Ulterior, se va efectua o nouă evaluare a întregului material probator, în raport şi de doctrina şi jurisprudenţa în materie, pentru a adopta o soluţie legală şi temeinică în cauză.

Postarea lui Traian Băsescu

Fostul preşedinte Traian Băsescu a scris pe Facebook, luni,  că a aflat de la un post de televiziune că procurorii Adina Petrescu şi Camelia Sutiman au avizat trimiterea sa în judecată pentru că Gabriela Firea s-a simţit ameninţată de declaraţiile sale la adresa soţului ei şi îşi exprimă convingerea că Parchetul General trebuie să rămână în afara jocurilor politice.

”De bună seamă, nu este un dosar politic. Aflu de la un post de televiziune că procurorii Adina Petrescu şi Camelia Sutiman (aflată în continuă consultare cu Mihalache) au avizat trimiterea mea în judecată pentru că doamna Firea s-a simţit ameninţată şi s-a speriat de declaraţiile mele la adresa soţului, primar de Voluntari”, scrie Băsescu pe pagina sa de Facebook.

Fostul preşedinte adaugă că, în mod cert, când Victor Ponta şi Crin Antonescu, însoţiţi de Gabriela Firea, mobilizau şi instigau zeci de mii de oameni să urle pe stadioane “Băsescu la puşcărie” nu era nicio ameninţare, ”era o dezmierdare”.

”Cum dezmierdare era şi când doamna Firea o acuza în mod mincinos pe fiica mea că a făcut o tranzacţie ilegală. Oare unde erau procurorii Adina Petrescu şi Camelia Sutiman când asupra mea şi a familiei mele se proferau aceste ameninţări? Până la urmă, ce nu face Doamna Camelia Sutiman pentru un nou mandat de Procuror Sef Secţie …”, continuă Traian Băsescu. El şi-a exprimat convingerea că Parchetul General trebuie să rămână în afara jocurilor politice.
”Înţeleg că Parchetul General a rezolvat marile dosare ale Revoluţiei şi mineriadelor, drept pentru care a venit vremea anchetării declaraţiilor politice”, mai scrie Băsescu.

Antena 3 a anunţat trimiterea în judecată

Postul de televiziune Antena 3 a anunţat duminică seară că Traian Băsescu a fost trimis în judecată, în dosarul în care este acuzat de ameninţarea Gabrielei Firea. În emisiunea în care a fost făcut anunţul, a intervenit şi primarul Capitalei, Gabriela Firea, care a spus că atunci află acest lucru, iar avocatul ei, Lucian Bolcaş, a spus că există o soluţie a procurorului de caz, care a finalizat dosarul şi care este ”la verificare la procurorul ierarhic superior”.

Parchetul ICCJ a dispus, in 11 martie, inceperea urmaririi penale pe numele lui Traian Basescu, dupa ce anchetatorii au redeschis, in 30 decembrie 2014, dosarul in care Gabriela Firea il acuza pe Basescu de santaj. Cercetarile in acest dosar fusesera suspendate de procurori pana la finalizarea mandatului de presedinte al lui Traian Basescu intrucat acesta beneficia de imunitate.

În dosarul Băsescu- Firea, urmărirea penală a fost suspendată pentru o perioadă de trei de luni, timp în care fostul preşedinte Traian Băsescu şi senatorul PSD Gabriela Firea puteau să ajungă la o înţelegere prin mediere. Urmărirea penală în dosarul Băsescu- Firea s-a redeschis în luna februarie, după ce Parchetul General a fost înştiinţat printr-un proces verbal că medierea a eşuat.

Plângerea Gabrielei Firea

Gabriela Firea a depus, în 16 aprilie 2014, o plângere în care îl acuză pe Traian Băsescu, atunci peşedinte al României, de ameninţare şi şantaj, după declaraţii făcute de acesta la emisiuni televizate.

În denunţul depus împotriva lui Traian Băsescu se arată: "Într-un interviu la postul de televiziune Realitatea TV, difuzat în seara zilei 13.04.2014, în cadrul emisiunii "Jocuri de putere", referindu-se la activitatea parlamentară a d-nei senator Firea Gabriela, în cadrul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea legalităţii achiziţiei terenurilor din zona comunei Nana, judeţul Călăraşi, a afirmat: "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâmplă pe moşia soţului ei unde este primar, că s-ar putea să nu-l găsească într-o zi acasă dacă... Nu-i atentă... Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele".