Analiza celor 19 pagini ale Raportului de evaluarea a lui Kovesi şi Lazăr, realizat de ministrul Justiţiei

Analiza celor 19 pagini ale Raportului de evaluarea
a lui Kovesi şi Lazăr, realizat de ministrul Justiţiei

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a dispus evaluarea şefilor DNA şi Parchetului General

Curtea Constituţională a constatat de mai multe ori conflicte juridice de natură constituţională între două autorităţi ale statului. Efectul deciziilor sale a fost de reaşezare a autorităţilor respective în matca lor constituţională, iar nu de demitere/demisie, a subliniat ministrul Justiţiei în raportul de evaluare a activităţii procurorului general al României şi a şefei DNA.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Public va respecta întocmai decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are competenţa de a desfăşura activităţi de cercetare penală cu privire la legalitatea şi oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor. Asta a fost reacţia procurorului general al României, Augustin Lazăr, după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat concluziile evaluării acestuia şi a procurorului-şef al DNA în urma anchetei declanşate ca urmare a aprobării OUG13.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a publicat, miercuri seara, pe site-ul instituţiei cele 19 pagini din raportul de evaluare activităţii procurorului general al României, Augustin Lazăr, şi a şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi. În acestea, ministrul arată că după ce Curtea Constituţională a constatat un conflict juridic de natură constituţională între două autorităţi ale statului, impune acestora o anumită conduită, în concordanţă cu Constituţia. „Sancţiunea constând tocmai în constatarea conflictului şi trasarea, pentru viitor a limitelor de competenţă ale acestora”, se arată în raportul lui Toader. Practic, aceasta a fost explicaţia ministrului pentru care nu a cerut revocarea celor doi procurori din funcţii. În raport se menţionează că „o sancţiune directă ar fi, de altfel, greu de conceput, câtă vreme numai anumite autorităţi pot apărea ca subiecte ale acestuia”. Ministrul le-a enumerat: Parlamentul, alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor, Preşedintele României, organele administraţiei centrale şi locale, organele autorităţii judecătoreşti - Curtea Supremă, Ministerul Public şi CSM. Practic, o autoritate nu poate fi sancţionată.

CUM A ÎNCEPUT TOTUL

Mai mulţi politicieni PSD, ALDE şi PMP au solicitat demiterea lui Kövesi şi a lui Lazăr după ce Curtea Constituţională a constatat un conflict juridic de natură constiuţională între Ministerul Public-Parchetul General-DNA şi Guvernul României. Acesta ar fi fost generat de ancheta procurorilor DNA în cazul emiterii OUG 13/2017 de modificare a Codurilor penale, care, potrivit Curţii Constituţionale, ar fi încălcat competenţele constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului.

În sprijinul afirmaţiei sale, Toader a prezentat alte şapte decizii date de Curtea Constituţională, în care au fost constatate conflicte de natură constituţională produse de Parlament, Guvern, Curtea Supremă, Preşedintele României şi Ministerul Public. „Efectul deciziilor sale a fost de reaşezare a autorităţilor respective în matca lor constituţinală, iar nu de demitere/demisie, încetare în orice alt mod a activităţii reprezentanţilor acestora”, se arată în evaluare.

CAZUL „DAN ŞOVA“

Primul exemplu dat de Toader, care este şi cel mai recent, este din 8 aprilie 2015. Curtea a constatat atunci existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Senatul României, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta şi publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului, în cazul fostului senator Dan Şova. Preşedintele Senatului era Călin Popescu Tăriceanu. Magistraţii au arătat că Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2015 prin care atesta rezultatul votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, în dosarul „Turceni - Rovinari”.

Senatul era obligat să comunice hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României. CCR a mai stabilit ca Regulamentul Senatului să fie pus în acord cu prevederile Constituţiei. „Şi cu acel prilej, considerentele deciziei au subliniat gravitatea faptelor de încălcare a Constituţiei, de către Senat, reţinând că refuzul acestuia de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie 2015 echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi reglementare, care angajează această autoritate public într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respective Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului Justiţiei”, se arată în raportul ministrului.

CAZURI CELEBRE,  NICIO SANCŢIUNE

Celelalte şase exemple prezentate de Toader sunt din perioada 2008-2012. Pe 21 noiembrie 2012, CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională prin refuzul Senatului României de a lua act de încetarea de drept a calităţii de senator a lui Mircea Diaconu, „prin rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care se constată starea de incompatibilitate a acestuia”. „Senatul a acţionat «ultra vires», arogându-şi competenţe care aparţin puterii judecătoreşti”, a tranşat cazul Toader.

Alt caz celebru, din 27 iunie 2012, atunci când Guvernul României, condus de Victor Ponta, a încercat să-l excludă pe preşedintele României, Traian Băsescu, din componenţa delegaţiei care participa la Consiliul European în perioada 28-29 iunie 2012. De asemenea, pe 7 februarie 2008, CCR a admis atunci că a existat un conflict juridic între preşedinte şi premier, atunci când preşedintele Traian Băsescu a respins-o pe Norica Nicolai (PNL) ca propunere pentru Ministerul Justiţiei. Premier era Călin Popescu Tăriceanu. În acest caz, CCR i-a dat preşedintelui mai multă putere de decizie, considerând că el nu este obligat să contrasemneze o propunere făcută de premier.

Toader a arătat că în aceste cazuri Curtea Constituţională a soluţionat aceste conflicte, „stabilind conduita de urmat pentru viitor, fără a se antrena obligaţia vreunei alte autorităţi să se sesizeze şi să aplice alte sancţiuni pentru aceleaşi fapte constatate de Curte într-un contencios specific de drept constituţional”.

DNA, SUB MONITORIZARE

Ministrul Justiţiei a concluzionat că este oportun „în spiritul exigenţelor statului de drept, instituirea unei atente monitorizări/obligaţii de raportare a activităţii acestei instituţii”, referindu-se la DNA. Motivul: pentru a se evita „transformarea acţiunilor anticorupţie într-un pericol pentru buna funcţionare a democraţiei şi pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

„Rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuţie în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituţiilor vizate ori a altor măsuri instituţionale”, a avertizat, la finalul evaluării, Tudorel Toader.  

Tudorel Toader, intrat în dizgraţia PSD

Aprecierile PSD la adresa profesionalismului afişat de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, au luat sfârşit după ce demnitarul a anunţat că procurorul general, Augustin Lazăr, şi Laura Codruţa Kövesi, şefa DNA, nu vor fi revocaţi. Aleşii social-democraţi, în frunte cu Liviu Dragnea, l-au criticat aspru de Toader pentru faptul că a arătat clemenţă în cazul celor doi procurori.

„Eu am spus de multe ori, în toate apariţiile publice, că voi susţine decizia ministrului dacă va fi argumentată. Din păcate, nu am ce să susţin. Or, mă aşteptam la o argumentaţie în care să ne spună de ce să fie menţinuţi în funcţie şefii Parchetelor, ori o argumentaţie pentru a cere revocarea lor. Am văzut o evaluare pentru revocarea lor cu o concluzie pentru menţinerea lor. Am o oarecare dezamăgire“, a declarat Liviu Dragnea fiind întrebat dacă susţine raportul de evaluare a procurorilor şefi ai Parchetelor, realizat de Tudorel Toader. Întrebat, concret, dacă PSD şi el îşi asumă decizia lui Tudorel Toader, Dragnea a precizat: „Eu nu mi-o asum“, după care a precizat că nu ţine de el retragerea sprijinului pentru Toader, ci de premierul Sorin Grindeanu.

Mult mai dur a fost secretarul general-adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, unul dintre cei mai mari critici ai DNA şi Parchetului General.  „Părerea mea e că este o ruşine ce s-a întâmplat. Sunt dezamăgit total. Nu este vina noastră. E opinia ministrului Justiţiei“, a declarat social-democratul care a catalogat raportul lui Toader drept un „bla bla ieftin“. În tabăra PSD s-a ajuns chiar la ameninţări cu demisia din partid, din cauza ministrului Toader. „E o zi penibilă. A fost o pledoarie impecabilă, dar o decizie absolut lamentabilă în care nu mă regăsesc şi pe care nu o susţin. Şi pe care, dacă PSD o va susţine, mă voi gândi foarte serios dacă mă voi mai regăsi în PSD de aici înainte”, a spus deputatul PSD Liviu Pleşoianu.

APĂRĂTORUL TĂRICEANU

O atitudine mai rezervată a avut preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, cel care l-a propus pe Tudorel Toader la Justiţie. Tăriceanu a lăudat raportul, cu toate că există „o discrepanţă între concluzia evaluării şi aşteptarea evaluării“.Mai mult, acesta a cerut ca Lazăr şi Kövesi să-şi dea singuri demisiile.  De partea cealaltă, Opoziţia a salutat concluzia lui Toader.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările