ANALIZĂ Ce s-a schimbat în România în două luni de la incendiul din Colectiv, cea mai mare tragedie din ultimii 25 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peste 120 de persoane au fost rănite în urma tragediei FOTO Adevărul
Peste 120 de persoane au fost rănite în urma tragediei FOTO Adevărul

Au trecut două luni de la incendiul din Clubul Colectiv, în urma căruia au murit 63 de persoane şi alte peste 120 au fost rănite. În prezent patru tineri mai sunt internaţi în România şi alţi 19 sunt în spitale din străinătate. Miercuri, bucureştenii sunt chemaţi, pe Facebook, să meargă cu o lumânare şi cu o floare albă, diseară, la fosta fabrică Pionierul, pentru a-i comemora pe cei 63 de oameni care şi-au pierdut viaţa în incendiu.

Pe pagina de Facebook ”Împreună rezistăm”, bucureştenii sunt chemaţi miercuri seară, de la ora 19.00, în faţa clubului Colectiv.

"Aşa cum am promis, în fiecare lună, pe data de 30, ne adunam în faţa clubului Colectiv, pentru a-i comemora pe cei 63 de oameni frumoşi care s-au grăbit să plece de lângă noi. Poate într-o lume mai buna, cine ştie ...Pe 30 decembrie, ne întâlnim la ora 7 seara. Aduceţi cu voi cate o floare (de preferinţă albă) şi câte o lumânare", se arată în mesaj.

Miercuri, 30 decembrie 2015, se împlinesc două luni de la tragedia din clubul Colectiv, care a marcat anul 2015 şi a provocat schimbări majore în viaţa politică şi socială a României, după ce 63 de oameni au murit.

Incendiul care a îndoliat o ţară întreagă a avut loc pe 30 octombrie 2015 când, în clubul Colectiv din Capitală, trupa Goodbye to Gravity îşi lansa cel de-al doilea album, Mantras of War. Pentru că intrarea a fost liberă, în clubul a cărui capacitate era de câteva zeci de persoane se aflau aproximativ 400 de tineri.


Artificiile montate la Colectiv, interzise în spaţii închise

Membrii trupei au dorit să îşi lanseze albumul cu fast şi au anunţat, pe reţeaua de socializare Facebook, că au pregătit un show de zile mari. 

Se refereau şi la focul de artificii care a dus la incendiul devastator. Anchetatorii arată că tragedia putea fi evitată şi că a fost cauzată de neglijenţă, inconştienţă şi, nu în ultimul rând, de corupţie. Pe parcursul derulării anchetei a ieşit la iveală că artificiile utilizate în clubul Colectiv erau interzise în spaţiile închise.

Filmul tragediei, pe secunde

În momentul izbucnirii incendiului, în interiorul clubului Colectiv era instalat un sistem de supraveghere video funcţional, care le-a permis procurorilor să întocmească filmul tragediei din seara de 30 octombrie.

Astfel, la ora 22:02:00, la doar câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă.

La 22:32:00, se observă cum se aprind din nou artificiile, care ard timp de 16 secunde. „La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins se observă cum spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţă tot mai mare”, subliniază anchetatorii.

Tavanul este cuprins de flăcări câteva secunde mai târziu, potrivit procurorilor. „La ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente”, arată documentul. Aproape instantaneu, flacăra devine violentă, astfel că primele persoane se îmbulzesc spre ieşire la ora 22:32, iar un minut mai târziu camerele de supraveghere încetează să mai funcţioneze din cauza fumului care devine foarte dens.

Spectatorii, care depăşeau cu mult capacitatea clublului, au dat năvală spre singura ieşire de la Colectiv.


Bilanţ negru: 27 de morţi încă din prima noapte

Primul apel la 112 a fost făcut la ora 22.32, după cum a declarat doctorul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

La 11 minute de la înregistrarea apelului, la faţa locului au ajuns şi primele autospeciale şi ambulanţe. Planul roşu a fost activat, iar în unităţile sanitare au venit medici şi asistente medicale voluntar, pentru a sări în ajutorul medicilor care se aflau de gardă în acea noapte de coşmar.

Bilanţul, la scurt timp de la tragedie, arăta că 26 de persoane au murit pe loc. O a 27-a persoană a murit la scurt timp, la Spitalul Universitar, fiind ulterior recunoscută de mama sa după cercei. Însă alte peste 180 de persoane au fost internate în spitalele bucureştene, care au făcut faţă, cu greu, avalanşei de răniţi, unii dintre ei cu arsuri grave pe mari suprafeţe ale corpului.

Rând pe rând, pe propriile picioare sau duşi, de urgenţă, cu ambulanţele, aceştia au ajuns în 12 unităţi sanitare. În zilele ce au urmat tragediei, numărul victimelor a crescut, astfel că numărul celor care au pierdut lupta pentru viaţă se ridică, pe moment, la 63.

Între timp, o parte dintre răniţi au fost transferaţi la spitale din străinătate, pentru a primi îngrijiri în clinici specializate din afară. Totodată, guvernul a anunţat că familiile vor beneficia de sprijin financiar.

Strada a schimbat guvernul

În urma tragediei, preşedintele Klaus Iohannis a declarat trei zile de doliu naţional. Tragedia i-a mobilizat pe români, care au ieşit în stradă pe 1 noiembrie, într-un marş al tăcerii.

Pe măsură ce zilele au trecut, solidaritatea românilor s-a transformat în revoltă, iar oamenii au cerut, în stradă, demisia ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, pe cea a premierului Victor Ponta şi pe cea a primarului Sectorului 4, Cristian Piedone.

Presiunea străzii a făcut ca Victor Ponta să depună mandatul guvernului, iar Piedone să demisioneze în aceeaşi zi de la cârma primăriei pe care o conducea încă din 2008. Acesta a ajuns, ulterior, pentru câteva zile, în arest preventiv, fiind acuzat de abuz în serviciu. După nicio săptămână în spatele gratiilor, cei trei au fost eliberaţi: un judecător a considerat că procurorii nu au dovedit existenţa corupţiei. În prezent, Piedone se află sub control judiciar sub cauţiune.

Chiar dacă iniţial procurorii au formulat cea mai dură acuzaţie şi anume omorul calificat, încadrarea juridică a fost ulterior schimbată. La scurt timp, cei trei administratori ai clubului au fost trimişi după gratii pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală şi riscă ani grei de închisoare având în vedere că numărul victimelor a crescut de la 27 câte erau în noaptea tragediei la 63.

Între timp, cei trei patroni au fost plasaţi în arest la domiciliu. Singurii care se mai află în închisoare sunt cei doi pompieri care au făcut controale în clubul Colectiv şi care sunt judecaţi într-un dosar disjuns din primul şi care se află sub coordonarea procurorilor militari.

Cioloş: „Întreaga conducere ISU să fie demisă“

În tot acest timp, ancheta derulată de procurori a scos la iveală numeroase nereguli cu privire la avizele pe care le obţin cluburile de la pompieri. O parte dintre cluburile din Capitală au fost închise, altele au preferat să îşi oprească activitatea, date fiind controalele la sânge făcute de pompieri şi de autorităţile locale în zilele ce au urmat tragediei.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a dat undă verde unei legi prin care toţi cei care desfăşoară activitate în clădirile cu bulină roşie trebuie să îşi mute sediul, ceea ce a dus la nemulţumirea unor patroni de restaurante şi baruri, care s-au conformat, însă, deciziei.

Şi activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a fost dată peste cap de un document făcut public acum câteva zile de jurnalistul Cătălin Tolontan, care contrazice toate declaraţiile publice făcute în spaţiul public până în acest moment.

Faxul, care a fost identificat în urma unei anchete interne, demonstra că un alt organizator de evenimente făcuse o solicitare către pompieri pentru un festival pe care urma să îl organizeze pe platforma Pionierul şi în clubul Colectiv cu trei săptămâni înainte de tragedie.

Restructurarea oamenilor de la inspectoratele de urgenţă

Astfel, informaţiile iniţiale, conform cărora clubul nu apărea în gestiunea inspectoratului, s-au dovedit a fi false. Conducerea ISU Bucureşti a fost suspendată, printr-o decizie luată de Raed Arafat, căruia mai multe voci din societatea civilă şi nu numai îi cer să demisioneze, la rându-i, din funcţie.

Chiar şi actualul premier Dacian Cioloş a declarat că nu exclude varianta de a-l demite pe Arafat dacă planul de restructurare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă nu va fi unul corespunzător. „Îl cunosc de multă vreme. Nu mă grăbesc să judec un om. Nu exclud nicio măsură”, a declarat Cioloş.

Pe de altă parte, Arafat a menţionat că nu i s-a cerut să dea afară angajaţi din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, în ciuda informaţiilor vehiculate prin presă, conform cărora 1.000 de pompieri urmează să îşi piardă locul de muncă.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite