ANALIZĂ Acoperiţii serviciilor şi Unirea cu Basarabia

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dezvăluirile preşedintelui Traian Băsescu privind relaţia cu fostul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, fac lumină în evenimentele recente privind proiectul de ţară al României: unirea cu Republica Moldova. Oamenii din sistem care au căutat să ţină subiectul acesta, ca şi multe altele, în afara agendei publice au suferit o lovitură...

Pentru orice bun român, reîntregirea naţională nu este un subiect de negociat, de calculat şi, în niciun caz, de dezavuat. Dar, după cum ştim, şi mai nou, aflăm, nu toate forţele şi grupurile de interese din România sunt preocupate de interesul naţional, ba chiar unele pot servi cauze şi servicii străine.

CONTEXT

Momentul era noiembrie 2013. La finalul lunii avea să aibă loc summitul Uniunii Europene de la Vilnius, în care Republica Moldova a parafat Acordul de Asociere iar tratatul de liber-schimb cu Ucraina n-a mai ajuns să fie semnat. Conform dezvăluirilor făcute de către Traian Băsescu luni seară în cadrul emisiunii lui Rareş Bogdan, pe 3 noiembrie, preşedinţia recurge la comunicarea oficială şi trimite Serviciului de Informaţii Externe o solicitare de a primi lista ofiţerilor acoperiţi din cadrul Guvernului. Suspiciunea preşedintelui faţă de Meleşcanu poate fi localizată temporal, la acel început de noiembrie...

Respingerea proiectului de ţară al întregirii Ţării sub pretextul unei eventuale integrări în UE a Republicii Moldova poate fi întâlnit la mulţi vectori de opinie din societatea românească, atitudine care, în condiţiile actuale, dă de gândit asupra sincerităţii emiţătorului.

Platforma Unionistă Acţiunea 2012, principala organizaţie unionistă de pe cele două maluri ale Prutului, exista de 3 ani deja iar în anul 2012, printre multe altele, am organizat la Chişinău manifestaţii unioniste ample, la care au participat peste 10.000 de persoane. Nicio reacţie de la Bucureşti din partea reprezentanţilor statului român. Puteam presupune, logic, că informări asupra acţiunilor noastre nu se fac, deşi mai multe ambasade prezente la Chişinău au început să trimită rapoarte privind renăscuta dorinţă de Unire de la Chişinău (N.A: aceasta dorinţă nu a murit niciodată, în ciuda trădărilor la care au fost supuşi fraţii noştri de către liderii lor). La o recepţie a ambasadei României, o colegă de-ale noastre întreabă preşedintele de ce nu facem Unirea, şi el răspunde: „Domnisoara, cereţi-o si o vom face!", replică care mie unul mi-a adus aminte de faptul că în aprilie 2009, în timpul revoluţiei de la Chişinău, reacţiile preşedintelui au fost foarte întârziate şi păreau a fi vorba despre informări de pe Internet.

Până să realizăm noi un sondaj de opinie, am avut întrevederi inclusiv cu consilieri prezidenţiali care o ţineau una şi bună că românii nu prea vor unirea (sper să fi fost din lipsă de informare). Dacă derulăm firul epic prezentat la Jocuri de putere de Traian Băsescu, el începe din noiembrie să nu mai aibă încredere în Meleşcanu şi se informează direct de la profesioniştii din cadrul Serviciului de Informaţii Externe. Preşedintele a motivat spunând că pe probleme importante, precum Ucraina, trebuia să aibă informaţii corecte. Pe 26 noiembrie este dat publicităţii sondajul „Barometrul – Adevărul despre România“, realizat de INSCOP Research în perioada 7 – 14 noiembrie 201 la comanda ziarului „Adevărul“ care arată că 3 din 4 români vor Unirea. Pe 27 noiembrie, Traian Băsescu pune subiectul Unirii pe agenda publică, pentru cei nefamiliarizaţi cu eforturile şi impactul organizaţiilor unioniste. Cu o zi înainte de summitul de la Vilnius, Băsescu declară: „Proiectul de ţară pentru România, următorul proiect, pe care acum îl putem spune, este Vrem să ne întregim ţara". Deşi declaraţiile preşedintelui nu stârnesc nicio opoziţie din partea cancelariilor europene, sunt unele voci (nu prea curate)/ formatori de opinie din România care îl critică, chiar din rândul „băsiştilor" argumentând că o integrare în Uniunea Europeană e mult mai prudentă (nu că s-ar opune cineva acestui proces, dar e cu totul altceva decât conceptul de 1 popor, 1 stat). Declaraţiile preşedintelui îi iau pe mulţi prin surprindere, chiar năucindu-i.

Video făcut de EurActiv la Vilnius:

ACTUALITATE

Fostul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, este candidat la preşedinţia României. Pe subiectul Unirii cu Basarabia, în quizul din campania Alege Preşedintele organizată de Adevărul, în dreptul întrebării legate de Unire apare cu un mare semn al exclamării, care înseamnă nici da nici nu:

image

De altfel, candidatura lui Meleşcanu este susţinută de cercuri filo-ruseşti din cadrul societăţii civile româneşti, unele ultra-ortodoxe, care sub pretextul unei atitudini euro-sceptice, promovează reorientarea politicii externe spre Rusia sau încearcă să mizeze pe un tradiţionalism românesc care ar putea exista singur pe lume, departe de realităţile geopolitice actuale.

Unio-scepticismul lui Meleşcanu se reflectă într-o formă des întâlnită de către militanţii unionişti, sub forma unei eschive:

Din punctul meu de vedere, unirea României cu Moldova se poate realiza prin integrarea în UE.

Cu bunele şi relele lui privind cauza Unirii, preşedintele Traian Băsescu nu va mai reprezenta statul român la nivel de politică externă. Iar dacă ar fi să punctăm relele din timpul mandatului său, cu siguranţă colaboratorii pe care i-a avut se încadrează în această categorie. Unii se pare că au iritaţie la simpla rostire a cuvântului UNIRE, un exemplu negativ în acest sens fiind fostul consilier prezidenţial, Alexandru Gussi, concediat în 2011, care la emisiunea Elenei Vijulie de duminică seară de la Digi 24 a avut nişte poziţii greu de explicat faţă de subiect. De asemenea, este cazul europarlamentarului traseist Cristian Preda, pomenit şi el de Băsescu în emisiunea lui Rareş Bogdan.

Ideea Unirii cu Republica Moldova prinde din ce în ce mai mult contur în rândul societăţii româneşti de pe ambee maluri ale Prutului. 12.000 de oameni au ieşit duminică în stradă la Bucureşti pentru această cauză. Cu această ocazie, a fost adoptată Proclamaţia de la Bucureşti, care, la punctul 11 spune: A culpabiliza victima în loc să cauţi căi de a o ajuta să se recupereze este o atitudine laşă, ba chiar complice. România trebuie să lucreze la scară mare pentru a se asigura că populaţia din Republica Moldova este informată corect asupra identităţii noastre comune şi a efectelor unui viitor comun în cadrul aceluiaşi stat.

iar punctul 10 face referire la o atribuţie a profesioniştilor din cadrul Serviciului de Informaţii Externe: Jocul dublu făcut de către politicienii de la Chişinău între Est şi Vest trebuie sancţionat de la Bucureşti ori de câte ori interesele legitime ale cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului sunt prejudiciate.

VIITOR


În ce măsură va reuşi scandalul ofiţerilor descoperiţi să cureţe vocile acoperite şi descoperite din cadrul sistemului, vom vedea. Singura certitudine pe care o putem avea este că Basarabia e România iar tot ce se va întâmpla în România, în următoarele luni, va duce spre normalitate, unde se integrează şi proiectul unităţii naţionale, sau ne va întoarce ani buni în urmă şi pe problema fraţilor de peste Prut, unde un număr consistent din societate ne cere de mulţi ani să-i aducem acasă...

Doamne ajută! 

PS1: Pentru fanii filmului Cârtiţa, rulat de vreo 10 ori până acum, în premieră, de către ProTV:

PS2; Poză de duminică din mai multe oraşe din Diaspora în semn de solidaritate cu Marşul de la Bucureşti, acţiune pusă cap a cap în două zile (trăiască puterea Internetului):

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite