Dosarul fraudelor bancare: notarul Camilia Pop eliberată de Curtea de Apel pentru a fi aproape de copilul ei cu dizabilităţi

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea arestării preventive a directorilor BRD Adrian Martiş şi Andrei Nanu, că eliberarea acestora poate crea o reacţie socială negativă, prin prisma funcţiilor deţinute de aceştia şi a prejudiciului uriaş provocat.

UPDATE 15.49 Notarul public Camilia Damiela Pop a fost lăsată în libertate de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), în dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, după ce instanţa a constatat că aceasta are un copil cu dizabilităţi, care necesită prezenţa mamei.

CAB a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care a dispus, în dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, ca mai multe persoane, printre care doi notari publici suspectaţi de sprijinirea grupului infracţional, să fie lăsate în libertate.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) ceruseră mandate de arestare pentru 20 de persoane, printre care notarii publici Camilia Damiela Pop şi Liuba-Liliana Alexandrescu, însă, în cazul acestora şi al altor şapte învinuiţi, instanţa a respins solicitarea.

"În mod similar, pentru inculpata Pop Damiela Camilia, se reţine că este cercetată doar pentru trei acte materiale şi nu este cunoscută cu antecedente penale", notează judecătorul Luciana Mera, în motivarea deciziei de punere în libertate.

UPDATE 1530 Omul de afaceri Marius Locic a fost lăsat liber de către judecătorul Curţii de Apel Bucureşti (CAB), în dosarul fraudelor bancare, pentru că a respectat, timp de trei ani, toate condiţiile impuse la momentul eliberării sale sub control în dosarul de corupţie al senatorului Cătălin Voicu.

"Lipsa pericolului pentru ordinea publică este evidenţiată şi de faptul că, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, acesta (Locic - n.r.) a respectat o perioadă lungă de timp (de circa trei ani) restricţiile impuse prin luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, în cauza aflată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", se arată în documentul citat.

Judecătorul Luciana Mera mai notează, în motivare, că "în ce-l priveşte pe Marius Locic, acesta este cercetat în legătură cu comiterea unei singure fapte".

"Inculpatul este condamnat la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie printr-o sentinţă nedefinitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însă, raportat la faptele pentru care este cercetat în prezenta cauză, nu se poate reţine existenţa unor antecedente penale", mai notează magistratul CAB.

Judecătorul arată că, din punct de vedere al datelor personale, Locic este căsătorit şi are doi copii minori.

CAB a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care a emis mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile pe numele directorilor BRD Adrian Martiş şi Andrei Nanu, în dosarul fraudelor bancare estimate la 85 de milioane de euro.

În documentul citat, instanţa notează că "în ce-i priveşte pe Adrian Martiş şi Andrei Mihail Nanu, având în vedere amploarea activităţii infracţionale, poziţia pe care au ocupat-o în BRD, faptul că s-au folosit de funcţia pe care o deţineau, având în vedere legătura cu ceilalţi membri ai grupării, contribuţia determinantă la producerea prejudiciului, faptul că au urmărit obţinerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, se apreciază că fapta prezintă o gravitate deosebită şi, date fiind elementele mai susmenţionate, lăsarea în libertate a acestora este de natură să creeze o reacţie socială negativă".

Fără a fi vorba despre funcţia de exemplaritate, care este specifică pedepsei, şi nu unei măsuri preventive, şi în acord cu jurisprudenţa CEDO, ţinând cont de gravitatea deosebită a faptei, de calitatea inculpaţilor şi de prejudiciul impresionant cauzat uneia dintre băncile cele mai importante din România, "se apreciază că lăsarea lor în libertate ar pune sub semnul îndoielii capacitatea instituţiilor statului de a avea o reacţie promptă şi adecvată faţă de fapte penale de acest gen", mai notează instanţa, în motivare.

Drept urmare, CAB consideră că "lipsa antecedentelor penale nu este de natură a determina concluzia lipsei de oportunitate a privării de libertate".

"Pe de altă parte, modalitatea în care inculpaţii au acţionat - în dispreţul normelor ce reglementează activitatea bancară şi prin influenţarea factorilor de decizie de la nivelul conducerii BRD Societe Generale - pune în evidenţă şi riscul reluării activităţii infracţionale", mai arată judecătorul CAB ce a decis arestarea celor doi.

Referitor la Andrei Suditu, arată judecătorul, "se au în vedere poziţia importantă pe care a ocupat-o în grupul infracţional, numărul mare al actelor materiale, contribuţia importantă la producerea prejudiciului, ceea ce conturează existenţa pericolului pentru ordinea publică, inclusiv prin riscul reluării activităţii infracţionale, având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior inclusiv pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune".

"Din aceste motive, se apreciază că atitudinea de recunoaştere manifestată de inculpat nu are un caracter preponderent faţă de celelalte aspecte mai susmenţionate, pentru a putea justifica lăsarea sa în libertate. Nu este aplicabil nici principiul egalităţii de tratament juridic, având în vedere amploarea activităţii infracţionale şi antecedenţa penală a acestuia", mai arată instanţa.

În privinţa Mariei Claudia Peter, judecătorul CAB "are în vedere gravitatea deosebită a faptelor, evidenţiată de numărul mare al actelor materiale, de relaţia strânsă cu liderii grupului infracţional Martiş Andrei şi Vasile Creştin, de contribuţia la producerea prejudiciului, dar şi de faptul că inculpata s-a folosit de poziţia pe care o avea în bancă, aşa încât, şi pentru considerente ce ţin de rezonanţa socială negativă a unor asemenea fapte de prejudiciere a unei unităţi bancare chiar de către angajaţii acesteia, se apreciază că scopul prevăzut de articolul 136 Cpp nu se poate realiza, cel puţin la acest moment, prin lăsarea în libertate a inculpatei".

Cercetarea Mariei Peter în stare de libertate, mai notează CAB, nu se poate întemeia nici pe aplicarea principiului egalităţii de tratament cu alte persoane care sunt cercetate în cauza de faţă şi care aveau atribuţii similare în cadrul unităţii bancare, deoarece inculpata Peter este într-o situaţie diferită de aceştia, tocmai datorită amplorii activităţii infracţionale, relaţiei cu liderii grupului şi implicării în sprijinirea grupului infracţional şi prin alte modalităţi decât cele ce decurgeau strict din atribuţiile de serviciu.

În dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, au fost arestate sâmbătă şi duminică, la propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), 11 persoane, respectiv Adrian Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Claudia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care executa întocmai dispoziţiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu.

Luni, CAB a decis emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru Vasile Creştin, Constantin Irinel Militaru şi Mihăiţă Cătălin Ruşitoru, numărul arestărilor ajungând astfel la 14.

Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creştin şi Marius Locic, CAB a dispus interdicţie de a părăsi ţara pe perioada cercetărilor.

Pentru alte 21 de persoane, au fost emise, de asemenea, ordonanţe de obligare de a nu părăsi ţara timp de 30 de zile.

În acest dosar, anchetatorii au făcut, în 13 decembrie, 48 de percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.

"Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat", s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Procurorii susţin că membrii grupului infracţional ar fi fost sprijiniţi de şapte directori generali sau directori comerciali ai unităţilor bancare, acuzaţi că ar fi coordonat procedurile de selecţie a firmelor, ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită şi de şase funcţionari de la unităţile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.