Amenzi usturătoare în dosarul „Pelicanul creţ“

România nu şi-a respectat angajamentele din tratatul de aderare referitoare la protejarea unor specii de plante şi păsări. Autorităţile spun că nu au avut bani. Media amenzilor aplicate statelor UE pentru că nu şi-au definitivat listele cu speciile de floră şi faună de interes comunitar e de 50.000 de euro pe zi.

România riscă procese pierdute, urmate de amenzi usturătoare, pentru că nu şi-a făcut temele în materie de mediu nici după patru ani de la intrarea în UE.  Prin tratatul de aderare, ţara noastră s-a angajat să definitiveze lista siturilor din reţeaua Natura 2000, obiectiv ce nu a fost finalizat nici în ziua de azi.

Reţeaua Natura 2000 are la bază două Directive Europene, una pentru habitate şi alta pentru păsări, acte normative care protejează biodiversitatea pe continentul european. 

Sătulă să ne mai aştepte, Comisia Europeană ne-a dat în judecată la Curtea Europeană de Justiţie. Sentinţa va fi pronunţată în toamnă şi există şanse foarte mari ca acest proces să fie pierdut. „România va pierde procesul pentru că Uniunea Europeană are dreptate. Noi, în 2005-2006, când trebuia să finalizăm siturile, nu am făcut acest lucru din varii motive.

În 2007 au făcut ei o analiză şi au constatat că sunt prea puţine situri şi la păsări, şi la altele", a explicat recent ministrul Mediului, Lászlo Borbély. El a dat asigurări că pierderea procesului la Curtea Europeană de Justiţie nu va însemna şi pierdere de bani, ci vom beneficia de un termen în care va trebui să ne „conformăm".

Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vor începe să curgă amenzi zilnic. „Media amenzilor aplicate de Comunitatea Europeană altor state aflate în situaţii similare a fost de 50.000 de euro pe zi", a declarat Janos Nagy, preşedintele Societăţii Carpatine Ardelene.

Prima listă, acum patru ani

Reprezentanţii Ministerului Mediului (MM) spun că până acum nu au fost bani pentru finalizarea acestei liste, dar că au contractat un studiu în urma căruia noi situri protejate vor fi incluse. „Studiul se află în ultima fază de implementare", se arată în răspunsul trimis ziarului „Adevărul" de reprezentanţii MM.

O primă variantă a acestei liste a fost elaborată acum patru ani şi a cuprins 273 de situri. „Procedura de infrigement a început în 2007, când statul român ar fi trebuit să se conformeze pentru aplicarea celor două directive europene. Dar nu a făcut lucrul asta şi atunci a început procesul", a spus Dan Hulea, directorul Societăţii Ornitologice Române. El afirmă că, în 2005-2006, Guvernul a comandat un studiu ştiinţific în urma căruia a reieşit că 23 % din teritoriul României trebuie protejat.

Tot statul a hotărât atunci că proporţia e prea mare şi a coborât la 16-18 %. Acest lucru nu a convenit Comisiei Europene, care le-a transmis românilor că e prea puţin. Media ariilor protejate la nivel european e de 20%. Potrivit organizaţiilor nonguvernamentale, lista reactualizată a ariilor protejate din România ar trebui să cuprindă încă 100 de situri pe lângă cele deja existente.

Cum ajunge un teritoriu să fie sit

Pentru ca un sit să fie declarat ca parte din reţeaua Natura 2000 este nevoie de un studiu ştiinţific avizat de Academia Română din care să reiasă că pe respectivele areale (păduri, masive muntoase, cursuri de apă, peisaje marine sau terestre, zone sălbatice, regiuni costiere), aflate în proprietatea statului sau private, trăiesc specii de floră şi faună în pericol de dispariţie sau vulnerabile.

Propunerile de situri se pot face la iniţiativa autorităţilor publice centrale de protecţia mediului, regii autonome, autorităţi locale, universităţi, muzee sau organizaţii nonguvernamentale. Odată aprobate de Ministerul Mediului, aceste arii trebuie să fie figurate în planurile naţionale de amenajare a teritoriului. 

Mărimea suprafeţei de teren care devine arie protejată se stabileşte tot pe baza unor studii ştiinţifice elaborate de institutele de specialitate. Locurile în care trăiesc anumite specii protejate, precum pelicanul creţ, raţa roşie, dumbrăveanca (pasăre albastră care trăieşte în zonele agricole) sau şoimul dunărean trebuie delimitate şi amenajate în aşa fel încât spaţiul în care trăiesc să nu fie periclitat, a explicat Janos Nagy.

El a adăugat că în aceste situri se poate desfăşura orice activitate dacă aceasta nu pune în pericol viaţa speciilor declarate protejate. „Nu poţi deschide însă cariere de piatră în apropierea cuiburilor de păsări şi nici instalate eoliene", a precizat Nagy.

Desemnarea unei zone ca parte a Natura 2000 dă posibilitatea accesării unor fonduri speciale de la UE prin care siturile pot fi amenajate. Finanţări mai pot fi atrase şi pentru dezvoltarea turismului ecologic.

Natura 2000 apără biodiversitatea

Natura 2000 este o reţea europeană de zone naturale protejate există plante şi animale sălbatice aflate în pericol de dispariţie.  Scopul reţelei este acela de a proteja biodiversitatea continentului european. Selecţia unei zone în Natura 2000 înseamnă recunoaşterea ei ca fiind de interes comunitar.

Reţeaua Natura 2000 are la bază Directiva Habitate 92-43-EEC şi Directiva Păsări, acte normative transpuse în legislaţia românească prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 236/2000, aprobată şi modificată prin Legea 345/2006.  Se preconizează că reţeaua Natura 2000 să acopere 20% din suprafaţa UE. România are în prezent 18% din suprafaţă cuprinsă în Natura 2000. Statele membre au dreptul de a-şi alege singure modalităţile prin care vor realiza protecţia zonelor desemnate.