Ameninţările cămătarului Titi Sgîrcitu către datornicii care întârziau cu rata: „Îţi scot copiii la cerşit. Le pun gâtul pe linia de tren“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Titi Sgîrcitu Foto: Puterea.ro
Titi Sgîrcitu Foto: Puterea.ro

Detalii inedite apar în dosarul interlopului brăilean Titi Sgîrcitu şi a fostei sale soţii, afacerista Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu). Aceştia ar fi făcut din cămătărie şi şantaj aproape 600.000 de euro. Afacerea legală a familiei Sgîrcitu era un lanţ de farmacii, care a „prosperat” prin mită dată unei directoare din Ministerul Sănătăţii.

Interlopul Titi Sgîrcitu şi fosta sa soţie Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu) au ajuns cunoscuţi la nivel naţional după ce femeia a fost filmată anul trecut atunci când dădea mită pentru a urgenta avizarea unor puncte farmaceutice Mihaelei Udrea, director în cadrul Ministerului Sănătăţii (MS). 

Titi Sgîrcitu este un renumit interlop din Brăila, iar soţia sa se ocupa în acte de afacerile de familie. Liliana Sgîrcitu a recunoscut, în declaraţiile date în faţa anchetatorilor, că i-a dat bani şefei de la Direcţia Politica Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, pentru a-i facilita şi apoi pentru a urgenta avizarea unor puncte farmaceutice.

Liliana Sgîrcitu picase pe interceptările procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală fiind implicată într-o afacere de reţete fictive, în care mai erau cercetaţi  medici, farmacişti, funcţionari de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, precum şi un lanţ de farmacii din Brăila. Era vorba de o mega fraudă din  Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

Ancheta de cămătărie şi şantaj

În timpul monitorizării acestui dosar, procurorii DIICOT au observant că rudele celor doi erau implicate într-o grupare criminală  de cămătărie şi şantaj.  Era vorba de  Ion  Croitoru (unchiu  Liliana Ştefan) şi Lenuţa Croitoru  (soţia lui Ion Croitoru Ion). Obiectivul primordial al acesteia grupări ar fi fost fcomiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobândă, împrumuturi soldate cu deposedarea persoanelor împrumutate de bunurile imobile pe care le deţineau în proprietate. La această grupare au aderat mai multe persoane.

Procurorii DIICOT i-au reţinut ieri pe Titi Sgîrcitu şi pe Liliana Valentina Ştefan, dar şi pe mai multe persoane. Acuzaţiile: constituire a unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj în formă continuată, influenţarea declaraţiilor, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani.

Dobânda: 10% pe lună

Gruparea căuta persoane vulnerabile financiar cărora le erau acordate sume de bani cu titlu de împrumut, pentru care erau percepute dobânzi lunare într-un procent de 9-10% din suma împrumutată. „ Pentru garantarea plăţii împrumutului şi a dobânzilor erau alocate garanţii imobiliare, fie la momentul încheierii contractului (caz în care suma menţionată în cuprinsul convenţiei era mai mare decât cea împrumutată, incluzând şi dobânda), fie pe parcursul derulării acestuia (caz în care, profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, li se impunea, prin constrângere, încheierea, de regulă, a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil)”, arată DIICOT.

Contractele erau încheiate între victim şi interpuşi ai familiei Sgîrcitu. Potrivit anchetei, mai multe victime şi-au pierdut imobilele cu care au garantat împrumuturile.

Ameninţările

„Îţi vom scoate fetele la produs şi copiii la cerşit” , „le voi pune gâtul pe linia de tren”, „îl voi trimite pe Croitoru să-mi aducă certificatul său de deces”, ar fi fost ameninţările lui Titi Sgîrcitu şi ale rudelor sale. Victima era un bărbat care a luat, împreună cu doi asociaţi,  în 2004 un împrumut de aproximativ 30.000 de euro de la Sgîrcitu. Împrumutul le-a fost acordat sub condiţia plăţii unei dobânzi lunare de 10% din suma împrumutată, respectiv 3.000 de euro pe lună.

Dobânda a fost plătită integral de persoanele vătămate până la finalul anului 2005, fiindu-i remisă lui Titi Sgîrcitu, de regulă prin intermediul lui Ion Croitoru. În luna decembrie 2005, cei trei au contractat de la Sgîrcitu Titi, în aceleaşi condiţii - cu dobândă de 10% lunar -, un nou împrumut în valoare de 35.000 de euro, dobânda cumulată a celor două contracte (respectiv 6.000 de euro pe lună) fiindu-i plătită acestuia integral, până la finalul anului 2006.

În luna ianuarie 2007, persoanele vătămate au împrumutat o nouă sumă de bani, respectiv 40.000 de euro, sub condiţia de a plăti lunar aceeaşi dobândă de 10%, aplicată de această dată la întreaga sumă împrumutată, respectiv 105.000 de euro. Această dobândă a fost plătită de persoanele vătămate până în luna octombrie 2008, când, pe fondul crizei financiare globale, aceştia au fost în imposibilitate de a mai plăti dobânzile uriaşe, aspect pe care l-au adus la cunoştinţa lui Titi Sgîrcitu. Datoria ajunsese la 105.000 de euro, iar dobânda curgea lunar. În această situaţia, Titi Sgîrcitu i-a cerut în schimb apartamentul din Brăila, proprietate a uneia din părţile implicate, pe care l-a şi bătut.

A luat apartamentul gata mobilat

Titi Sgîrcitu a intrat în stăpânirea efectivă a imobilului, pe care soţia sa Liliana Valentina Ştefan l-a primit mobilat la începutul primăverii anului 2009. . Ulterior, în perioada august 2011- octombrie 2012 imobilul a fost închiriat, fructele produse (chiria) fiind încasate tot de soţii Sgîrcitu.

Potrivit datelor din anchetă, Titi Sgîrcitu, prin intermediul numitului Croitoru Ion, a mai luat de la victime materiale de construcţii în valoare de aproximativ 40.000 de euro, un ceas de mână marca Briteling cu o valoare minimă de aproximativ 5.000 de euro, şi plata altor sume, în numerar, în valoare de 16.000 de euro. Atunci când unul dintre afaceriştii care au fost victimă au fost citaţi la DIICOT, Sgârcitu i-a transmis prin intermediul unei rude: „să aibă grijă ce declară, întrucât Titi abia ce a ieşit de la puşcărie”.

Colecţie de contracte şi procurori notariale

Procurorii au documentat mai multe astfel de situaţii, în care victimele infracţiunii de cămătărie au fost şantajate şi au rămas fără imobile. Atunci când procurorii DIICOT au percheziţionat casa soţilor, Titi Sgîrcitu şi Lilianei Valentina Ştefan, au descoperit un număr foarte mare de contracte (de vânzare-cumpărare, încheiere, comodat, donaţie, împrumut), precum şi diverse procure notariale, şi un număr la fel de mare de chei.
„Inculpaţii au acţionat în cadrul unui grup de criminalitate organizată, fiecare dintre ei având roluri şi atribuţii prestabilite”, arată procurorii DIICOT, în propunere de arestare preventivă a liderilro acestei grupări.

„Scopul iniţierii şi constituirii grupului l-a reprezentat săvârşirea unor infracţiuni contra persoanei, cu violenţă, cu un puternic impact emoţional atât asupra persoanelor vătămate dar şi în rândul opiniei publice prin temerea generată de încălcare flagrantă şi brutală a normelor de drept, toate în vederea obţinerii unor sume impresionante de bani şi a numeroase proprietăţi imobiliare, ajunse în posesia lor prin acţiuni concertate de intimidare a victimelor”, mai arată procurorii.

Era „Liderul din umbră”

Anchetatorii au arătat că membrii grupării sunt rude şi afini, liderul acestora – Sgîrcitu Titi - disimulând dobândirea, prin şantaj, a bunurilor imobile, prin încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare simulate, perfectate, fără excepţie, pe numele  unor interpuşi, toţi membri ai aceluiaşi grup. Pentru propria sa protecţie, liderul grupării ar fi acţionat tot timpul „în umbra” acestor interpuşi, „intervenţia sa fiind extremă, de regulă la momentul când victimele nu mai reuşeau plata dobânzilor, pentru a anihila orice posibilă rezistenţă a acestora”.


Procurorii DIICOT au făcut o analiză a modului de operare al acestei grupări care a relevat „o serie de clişee infracţionale”. Acestea sunt regăsite în practică în majoritatea cazurilor de împrumuturi cămătăreşti, incidente şi în cauza pendinte, după cum urmează:

1. Scopul grupului infracţional este circumscris dobândirii ilicite a unor imobile şi a unor sume impresionante de bani;

  • pentru realizarea acestui scop sunt săvârşite infracţiuni-mijloc (infracţiuni de camătă şi şantaj) şi infracţiuni conexe (fals în declaraţii, influenţarea declaraţiilor, evaziune fiscală);
  • în scopul disimulării provenienţei infracţionale a bunurilor dobândite prin camătă şi şantaj, sunt încheiate contracte autentice de vânzare-cumpărare, pe numele unor interpuşi, rude ale liderului grupării;
  •  imobilele astfel dobândite sunt exploatate de membrii grupării, de regulă prin închiriere, banii obţinuţi având, în privinţa provenienţei, o aparenţă de legalitate.

2. Abuzul de putere dominantă al inculpaţilor asupra victimelor, prin aservirea celor care poartă povara plăţii unor dobânzi incomensurabile pentru sumele împrumutate; aceasta întrucât sumele de bani plătite de victime (de regulă lunar) se scad tot timpul din dobândă, iar suma împrumutată rămâne mereu neplătită;

3. Împrumutul este garantat imobiliar la notariat, prin contracte de vânzare-cumpărare solicitate imperios de inculpaţi, în fapt contracte simulate de vânzare-cumpărare sau după caz contracte de împrumut cu ipotecă, în ambele cazuri valoarea sumei împrumutate fiind supradimensionată, pentru a masca dobânda percepută

4. Inculpaţii urmăresc un dublu scop: pe de o parte obţinerea unor sume cât mai mari de bani din dobânzi, iar pe de altă parte acapararea imobilelor deţinute de victime, toate contractele notariale fiind încheiate prin persoane interpuse, de regulă rude de gradul I-IV, prin acte simulate;

5. Victimele semnează contractele fie în condiţii de necunoaştere a tuturor clauzelor stipulate în contractul simulat, fie asumându-şi conştient tranzacţia, pentru a-şi redobândi, de regulă, libertatea psihică viciată în mod constant de inculpaţi prin presiuni anterioare;

6. Pentru propria sa protecţie, liderul grupării acţionează tot timpul „în umbra” interpuşilor, intervenţia sa fiind extremă, de regulă la momentul când victimele nu mai reuşesc plata dobânzilor, pentru a anihila orice posibilă rezistenţă a acestora;

7. În toate contractele impuse de inculpaţi se prevede dobândirea imediată a posesiei imobilului, astfel încât debitorul este dat afară din casă, de regulă concomitent cu încheierea actului, fiind obligat să remită de îndată cheile imobilului, lăsând toate bunurile la dispoziţia inculpaţilor;

8. Victimele sunt menţinute într-o permanentă aservire faţă de inculpaţi, prin inserarea, în contractele încheiate, a menţiunii false a plăţii preţului şi obligarea, în acest mod, a remiterii unei sume de bani, pentru ipoteza în care doresc redobândirea proprietăţii imobilelor.

9.  În toate situaţiile în care victimele nu mai reuşesc plata dobânzilor uriaşe, inculpaţii recurg la acte de violenţă fizică sau morală, pentru a le determina la transferul, către ei, a unor valori imobiliare de valoare vădit disproporţionată faţă de cea a sumei efectiv împrumutate.

10. Totala anihilare a voinţei victimelor este speculată de inculpaţi, care se comportă ca veritabili „stăpânitori” ai tuturor bunurilor deţinute de acestea, pe care şi le însuşesc fără nicio opoziţie, în contul unei datorii perpetue.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite