Amânare în procesul civil din dosarul Ferma Băneasa. Statul caută să recupereze un prejudiciu de peste 330 milioane de lei

Gabriel Popoviciu, prezent la Curtea Supremă.

Curtea de Apel Bucureşti a stabilit vineri un nou termen în latura civilă a dosarului Ferma Băneasa, dosar în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat definitv la 7 ani de închisoare, şi în care statul român încearcă să recupereze un prejudiciu de peste 330 milioane de lei.

Judecătorul care are spre soluţionare latura civilă a dosarului Băneasa, cauză în care Ministerul Finanţelor şi Universitatea de Agronomie sunt părţi civile, a spus, în sala de judecată, că nu se trage de timp în această cauză. 

"Când un judecător a soluţionat o cauza în 3 zile n-a fost bine, când un judecător a dat termene la cerere n-a fost bine, e vorba de 18 judecători care au verificat acest lucru. Ultima dată, prin recursul de casaţie de care nu se face vorbire. Ar fi frumos să fim obiectivi şi să informăm aceste lucruri. Nu am o problemă personală în acest dosar, ca să scrii o declaraţie de abţinere trebuie să ai motive. Cele vehiculate în presă sunt ştiri false. Dacă vedem încheierile, 20 de termene, vedeţi ca nu se trage de timp. Eu vreau sa judec şi azi , stau şi pana la 2 noaptea. Cheia acestui dosar e faptul ca un bun imobil, pe care l-am văzut ca proprietate publica a statului, a fost transformat in proprietate privată. Nu am judecat dosarul nici pe protocoale, nici pe înţelegeri , nici pe culoare , am judecat in sala. N- a venit nimeni niciodată la mine de nicăieri , de 40 de ani", a spus, în sala de şedinţe, judecătorul Bogdan Tudoran, adresându-se jurnaliştilor.

La termenul de vineri, directorul Penitenciarului Rahova şi cel al Oficiului pentru Cadastru au amendaţi cu câte 3.000 de lei. În cazul penitenciarului, nu ar fi fost comunicate corect documente referitoare la un deţinut vizat de dosar, iar în ceea ce priveşte Oficiul de Cadastru, instituţia nu a comunicat documentele cerute în termenul stabilit de instanţă. Totodată, la termenul de vineri a fost primit răspunsul DNA, în care se menţionează că nu a colaborat cu SRI în acest dosar. Următorul termen a fost stabilit pentru 26 iunie.

Instanţa a lăsat nesoluţionată latura civilă a procesului penal şi a dispus disjungerea.

Istoricul dosarului

Procurorii au susţinut că, în perioada 2000-2004, o serie de înţelegeri, cel puţin îndoielnice, între Puiu Popoviciu şi Ioan Niculae Alecu, pe atunci rector al universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, au făcut ca un teren de 224 de hectare să fie cumpărat la un preţ de nimic de către o companie controlată de omul de afaceri.

Omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat iniţial în iunie 2016 de Curtea de Apel Bucureşti la nouă ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

În dosar, fostul şef DGIPI Cornel Şerban a fost condamnat la doi ani şi şase luni închisoare cu executare, Ioan Alecu, rectorul USAMV Bucureşti, la şase ani de închisoare, Petru Pitcovici, fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI, la doi ani închisoare, iar Mihai Luican, fostul prefect al Capitalei, la un an de închisoare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu era definitivă şi a fost atacată cu apel. Potrivit DNA, în perioada 2000 — 2004, rectorul Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti — Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, susţin procurorii.

Iniţial, Popoviciu, în înţelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments. Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate şi 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii”, au mai indicat procurorii.

Conform acestora, pentru a pune în aplicare înţelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii. De asemenea, a susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi etc.

„Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost semnat la USAVM Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpaţii Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafaţa de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate”, se arată în rechizitoriu.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis că îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV Bucureşti.

După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înţelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiţii de subevaluare.

„Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spun procurorii.

Condamnarea şi fuga din ţară a lui Popoviciu

Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv, în data de 2 august 2017, la şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul Ferma Băneasa. Întrucât nu s-a prezentat la Poliţie şi nici nu a fost găsit de anchetatori pentru executarea pedepsei, Popoviciu a fost dat în urmărire internaţională.

Puiu Popoviciu a fost reţinut la Londra în 14 august, anul trecut, după ce s-a prezentat împreună cu un avocat la Poliţia londoneză, care l-a citat la adresa furnizată de către poliţiştii români, după ce aceştia îl localizaseră pe omul de afaceri. Ulterior, el a fost pus în libertate în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire sterline, fiind obligat să poarte o brăţară electronică de supraveghere. De asemenea, el este obligat să se prezinte 3 zile pe săptămână la secţia de poliţie din Londra.

În 17 august 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au trimis autorităţilor judiciare din Anglia mandatul european de arestare pe numele lui Puiu Popoviciu, ceea ce înseamnă că acestea au fost sesizate şi vor decide în consecinţă.

Motivarea magistraţilor pentru condamnarea lui Popoviciu

Concret, Puiu Popoviciu a fost găsit vinovat de două infracţiuni: complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar pentru fiecare dintre infracţiuni a primit câte 7 an de închisoare, iar după contopire a rămas cea mai mare condamnare. Decizia în acest caz a fost dată de Ana Maria Dascălu (preşedinte), Ştefan Pistol şi Geanina Cristina Arghir.

Curtea Supremă a  prezentat şi care probele din dosar care dovesc acest lucru. „Înalta Curte apreciază că menţinerea pedepselor de câte 7 ani închisoare pentru fiecare din infracţiunile săvârşite, reprezintă proporţional o măsură a sancţiunii penale, acest inculpat, astfel rezultă din probatoriul administrat:

-Astfel, în motivarea Curţii Supreme se reţine că omul de afaceri „a fost „organizatorul” (până la momentul 2002-2004) „din umbră” (declaraţia inculpatului Alecu Ioan Niculae, conţinutul înregistrărilor ambientale), declaraţiile martorilor membri ai Senatului şi Biroului de Senat ale USAMV Bucureşti, în parte, declaraţiile sale, la punerea în practică, pas cu pas, a interesului (Proiectul Băneasa „este al 2-lea meu copil”) trecerii terenului de 224 ha din domeniul public, în proprietatea societăţii comerciale pe acţiuni S.C. Băneasa Investments S.A. şi după anul 2004, a S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L. şi S.C. Băneasa Business and Technology Park S.A. (inculpatul Bejenaru Andrei Mihai, la cercetarea judecătorească în fond, a declarat că, acum terenul este în proprietatea societăţii menţionate) nelegal, pentru atingerea scopului urmărit interpunând S.C. Log Trans S.A., pe inculpatul complice Bejenaru Andrei Mihai şi girând, ca vicepreşedinte al CA, AGA sau AGEA (ale S.C. Băneasa Investments S.A.) „inginerii financiare” menite a micşora semnificativ aportul bănesc cu care se obligase iniţial acţionarul majoritar (BTC LTD) comparativ crescând procentul de participare a acţionarului USAMV Bucureşti, terenul căruia (atribuit nelegal în proprietate la 06 iunie 2001) a fost subevaluat la 1 dolar/mp la cererea şi cu suportarea taxelor, a SC Băneasa Investments SA (inculpatul Bejenaru Andrei Mihai a declarat că firma evaluatoare a fost aleasă de el, la sugestia unei lucrătoare de la Registrul Comerţului)”.

La fel, potrivit aceleiaşi motivări, inculpatul Puiu Popoviciu „pentru a „controla” activităţile de cercetare penală ce se efectuau, începând cu octombrie 2008, şi de a obţine o soluţie favorabilă, de netrimitere în judecată în dosarul nr.206/P/2006 ce-l privea pe el şi pe coinculpatul Alecu Ioan Niculae, a folosit ajutorul şi implicarea inculpaţilor Şerban Ilie Cornel („Cornel”) şi Pitcovici Petru Daniel, persoane cu funcţii importante, de nivel înalt, în cadrul unor servicii speciale ale Ministerului de Interne, despre aceştia (fără a le divulga numele) inculpatul Alecu spunând că dl. Popoviciu  i-a spus că este prieten cu cineva de la „Doi şi un sfert” şi „nu vor păţi nimic” în săvârşirea infracţiunii de corupţie şi, de către inculpaţii menţionaţi, a infracţiunii de favorizare, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei.”