Tot pentru prima oară, am auzit chiar din gura şefului instituţiei vinovate (Administraţia Străzilor Bucureşti) că solicitările cetăţenilor sunt îndreptăţite, iar pagubele trebuie recuperate de la vinovaţi. Actualul şef ASB este în funcţie din luna decembrie 2015.
 
În general, am avut senzaţia unei stări de normalitate: doi consilieri ai Primarului General, un reprezentant al direcţiei Transporturi şi doi reprezentanţi ai Administraţiei Străzilor Bucureşti au discutat cu doi cetăţeni despre identificarea unor soluţii în beneficiul cetăţenilor. Dacă totul decurge conform celor discutate, probabil în perioada următoare veţi auzi de multe lucruri bune în Bucureşti.

Trebuie să recunosc, în urmă cu 3 ani am mai avut o întâlnire cu domnul de la infrastructură şi am discutat despre un proiect care a fost dezbătut şi azi: creşterea siguranţei rutiere prin aplicarea de măsuri ieftine. A doua zi după acea întâlnire, Oprescu, primarul de atunci, a oprit proiectul prin celebra replică nu vreau să număr morţii!”. Acela a fost imboldul care a determinat mii de oameni să iasă regulat la protestele ce au urmat de atunci împotriva administraţiei locale.

Un subiect care nu credeam că va fi abordat astăzi a fost acela al lucrărilor din sectorul 3. Ştiam că nu sunt lucrări executate de ASB. Însă m-a bucurat faptul că noul şef al Administraţiei Străzilor a făcut mai mult decât îi intră în atribuţii: l-a sunat pe primarul Negoita şi l-a întrebat despre aceste lucrări.
 
Nu ţin minte să mai fi întâlnit vreun funcţionar public care să facă mai mult decât prevede fişa postului. În schimb, ţin minte că am atras deseori atenţia funcţionarilor că pot să se implice în probleme oraşului măcar în calitate de cetăţeni, în afara programului, dacă din poziţia de funcţionari sunt supuşi presiunilor politice.
 
Cert este că la ora 16 eram la sediul Primăriei Sectorului 3. Am lansat invitaţia pe reţeaua de socializare Facebook, iar la întâlnire a reuşit să ajungă şi Ioana, din partea asociaţiei Adevăraţii Veloprieteni România.
 
Am discutat despre poluare, sedentarism, spaţii verzi, accesibilizare, infrastructura pentru biciclete, strategii pe termen lung, planificarea mobilităţii urbane durabile, siguranţă şi percepţia de siguranţă. Apoi, am mers cu maşina primăriei la un depozit din Parcul Titan de unde am luat biciclete cu care ne-am continuat drumul spre şantiere.
 
Voi da câteva citate din discuţiile care au durat 2 ore şi la care au participat 6 persoane.

Eu: Aici, în intersecţie, ce soluţie aveţi?”
Primar: „Nu ştiu. Nu ne-am gândit.”
Eu: „Lucraţi cu proiect? Aveţi proiect?”
Primar: „Teoretic, da.”

Eu: „Şi ce face biciclistul când ajunge aici?”
Director: „Se dă jos de pe bicicletă şi merge pe lângă ea.”

Primar: „Aleea asta (pietonală) are 5,5 m. Nu este nevoie sa fie aşa lată. O facem de 2 m.”
Eu: „Închipuiţi-vă că vreţi sa mergeţi în parc cu copiii. (Primarul are 3 copii). Cum mergeţi? Unul în spatele celuilalt? Sau vă ţineţi de mână?
Primar: „Şi nu avem loc pe 2 m să ne ţinem de mână?”
Eu: „Şi dacă din sens opus mai vine cineva cu un copil de mână?
Primar: „... sau cineva cu bagaje. Da! Ştiu ce spuneţi. Aveţi dreptate.”

 

Am mai discutat despre obstacolele (copacii) de pe traseele pietonale, despre zonele de conflict din intersecţii, problema parcărilor, viziunea pe termen lung (dezvoltarea ulterioară a traseelor pentru biciclete şi a celor pietonale)...

Primar: „Şi ce să fac? Să nu fac nimic? Trebuie să fac ceva!”

La sfârşit am încercat să tragem nişte concluzii. Din câte am înţeles, nu există niciun aviz obţinut din partea Poliţiei Rutiere pentru realizarea de piste pentru biciclete. Nici pentru traseele pietonale. Nici Normativul de accesibilizare nu a fost respectat. În acest moment, pista pentru biciclete este doar o idee a primarului. Ea nu se regăseşte în proiecte. Pentru că, legal, trotuarul propus să se transforme în pistă nu este în responsabilitatea primăriei Sectorului 3.
 
Rugămintea mea către dl. Negoiţă a fost să participe la sesiunile de informare ce vor trebui organizate de primăria Capitalei (şi Consiliul Judeţean Ilfov) pe tema principiilor planificării mobilităţii urbane durabile. Este vorba despre Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti-Ilfov, strategie care ar trebui să rezolve problemele de mobilitate în toată regiunea. Pentru că infrastructura pentru biciclete trebuie gândită la nivel de oraş, cu conexiuni în toată regiunea. Iar soluţiile trebuie să fie comune în toate sectoarele.
 
Am promisiunea dlui. Negoiţă că va participa la informările pe tema planificării mobilităţii urbane durabile şi va dezvolta proiecte în acord cu strategia ce va fi adoptată în acord cu opiniile cetăţenilor şi ale specialiştilor.
 
Nu am certitudinea că domnul Negoiţă îşi va respecta această promisiune. Dar garantez că voi sancţiona toate proiectele care pun piedici dezvoltării transportului alternativ şi în special cele care încalcă drepturile persoanelor cu dizabilităţi.
 
Pentru lucrările pe care le-am vizitat ieri, am depus deja sesizări cu două, respectiv patru zile înainte către Poliţia Rutieră şi către Inspectoratul Regional în Construcţii.

Marian Ivan – membru fondator OPTAR


Dacă locuieşti în Bucureşti şi vrei să militezi pentru drepturile bicicliştilor şi cele ale pietonilor izgoniţi de pe trotuare, te poţi înscrie în grupul Facebook.

Daca nu locuieşti în Bucureşti dar vrei să susţii demersurile bicicliştilor şi pietonilor bucureşteni, te poţi înscrie pe pagina Facebook.

Indiferent de localitatea în care trăieşti, dacă susţii munca noastră, te poţi înscrie ca membru simpatizant al OPTAR. Nu durează mai mult de un minut !

Despre realizările asociaţiei noastre sau ale partenerilor noştri poţi afla dacă te înscrii pe pagina Facebook a OPTAR