Am ajuns să trăim în telefonul mobil. Cum ne putem salva

Dependenţii de telefoanele de ultimă oră consideră că device-ul este mult mai important decât o persoană  FOTO Shutterstock

Un studiu realizat de 11 antropologi britanici demonstrează că telefoanele de ultimă generaţie nu mai sunt doar nişte simple dispozitive, nişte obiecte folosite ocazional, ci au devenit locul în care trăim indiferent de vârstă. Ne ataşăm emoţional de ele, din păcate în defavoarea noastră, iar procesul este în curs, nu a fost finalizat, atrag atenţia şi psihologii care subliniază că importante sunt doza, măsura şi pauzele de utilizare

Conform acestuia, posesorii de telefoane de ultimă generaţie se ataşează emoţional de dispozitivele lor, preferă mai mult interacţiunea cu ecranul telefonului şi mai puţin interacţiunea cu prietenii şi familia. Echipa de specialişti a cercetat timp de un an şi jumătate utilizarea dispozitivelor de tip smartphone în nouă ţări din toată lumea, din Irlanda până în Camerun. Cercetătorii au descoperit că oamenii formează o legătură emoţională puternică cu telefonul lor, unii fiind la fel de ataşaţi de el precum sunt de casa în care locuiesc. „Smartphone-ul nu mai este doar un dispozitiv pe care îl folosim. El a devenit locul în care trăim”, spune doctorul în antropologie Daniel Miller, coordonatorul cercetării. „Chiar şi atunci când suntem împreună fizic, putem deveni foarte rapid singuri prin folosirea telefonului”, a adăugat el. Cauza specifică este folosirea aplicaţiilor de comunicare. „Pentru utilizatori din toată lumea, o singură aplicaţie a devenit cea mai importantă funcţie a smartphone-ului. Vorbim de LINE, WeCha sau WhatsApp. Aceste aplicaţii sunt platforme unde fraţii discută despre cum să aibă grijă de părinţii lor în vârstă, acolo unde părinţii fac schimb de fotografii cu bebeluşii lor, sau acolo unde migranţii se reconectează cu familiile lor”, spune Miller.

Noul "acasă” nu este, neapărat, un loc de relaxare

Astfel, smartphone-urile au devenit necesităţi de bază. „Telefonul este obiectul cel mai apropiat de casă sau locul de muncă în ce priveşte cantitatea de timp pe care i-o dedicăm. El devine un «acasă ambulant». Suntem mereu acasă pe smartphone-ul nostru. Am devenit nişte melci umani care ne transportam casa în buzunar”, subliniază antropologul. „Este singurul loc în care prietenii, rudele din diferite oraşe sau chiar şi din alte părţi ale lumii se pot aduna, indiferent de locul în care locuiesc fizic. Astfel, smartphone-ul este un loc confortabil în care se poate «trăi» cu un sentiment de «acasă». Această senzaţie este mai pregnantă mai ales la tinerii care trăiesc într-un mediu economic mai dificil, dar şi la migranţi pentru care o călătorie este mai greu de realizat”, se mai arată în studiu.

Cercetătorii spun că acest nou „acasă” nu este, neapărat, un loc de relaxare, pentru că el este şi spaţiul în care are loc comunicarea de la serviciu sau de pe reţelele sociale. „Smartphone-ul poate reduce experienţa casei ca loc de relaxare şi refugiu. Angajaţii îl folosesc pentru a păstra contactul cu locul de muncă şi după ce au terminat programul, de exemplu”, se arată în studiu.

Modul în care smartphone-urile întineresc

Studiul mai arată că utilizarea smartphone-ului poate transforma radical persoanele în vârstă. „În viziunea generală, telefoanele inteligente sunt realizate pentru a fi utilizate de tineri, care sunt consideraţi «nativi digitali». Dacă depăşesc bariera de învăţare a utilizării acestor dispozitive, persoanele în vârstă au sentimentul că sunt mai tinere. Adoptând aceste noi dispozitive şi toate posibilităţile care presupun utilizarea acestora, cei în vârstă simt că rămân activi, că se pot reinventa constant, că pot fi încă utili. Realizează că pot asculta în continuare Rolling Stones, de exemplu, dar nu de pe un disc LP, ci pe Spotify, lucru care le dă o mare satisfacţie. Ca să nu mai vorbim de apelurile video pe aplicaţiile de profil care le aduc copiii şi nepoţii la un click distanţă de ei. (...) Ca atare, această stăpânire a smartphone-ului vine ca o oportunitate pentru cei în vârstă de a simţi tineri şi se încadrează perfect într-un cadru mult mai general de schimbare a modului de a îmbătrâni”, se mai arată în studiu.

Maschează realitatea

Psihologul Keren Rosner susţine că aplicaţiile smartphone-ului s-au extins aşa de mult încât este greu de conceput o viaţă cotidiană fără utilizarea lor. „Pe lângă comunicarea cu apropiaţii, telefoanele de astăzi ne ajută la job sau în mediul academic. În plus, ele sunt surse de informare sau chiar furnizoare de relaxare şi divertisment. O parte a celor mai sensibili se deconectează de la lumea reală prin intermediul smartphone-ului. Uneori, realitatea este filtrată prin comunicarea electronică şi devine mai puţin dură, mai uşor de suportat. Apoi, într-o comunitate, prin butonarea telefonului, unele persoane îşi pot masca timiditatea, deci utilizărille de astăzi ale telefonului sunt multiple”, spune Keren Rosner. 

Psihologul mai spune că pentru unii oameni, de obicei tineri, dar nu numai, modelul telefonului face diferenţa. „Ei consideră că un smartphone din clasa superioară, de o anumită marcă, cu anumite performanţe, le demonstrează statutul social şi clasa financiară din care fac parte. Sunt de părere că un anumit telefon de top poate intimida audienţa care s-ar putea simţi umilită. Este vorba de cei care adoptă un anumit brand de telefon la fel cum unele persoane o fac şi cu mărcile de maşini”, a mai precizat Keren Rosner. 

Ce să facem ca să nu ne "otrăvim”

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu susţine că, utilizat în exces, telefonul mobil devine „otrăvitor”. „Smartphone-ul nu mai este un accesoriu, un obiect folosit ocazional, el a devenit necesar şi obligatoriu. Este parte din viaţa noastră. Ne ataşăm emoţionat de el, din păcate în defavoarea noastră. Este atractiv pentru că prezintă multe avantaje, prezintă calităţi şi ne răspunde unor nevoi fundamentale. Simplu, ne face viaţa mai uşoară, dar vreau să atrag atenţia asupra gradului ridicat de dependenţă. Sunt persoane care intră în sevraj dacă nu au atins telefonul timp de 30 de minute, care verifică aparatul de 60-80 de ori/zilnic chiar dacă nu au primit nicio notificare.

Într-un studiu, am arătat clar că peste 80% dintre tineri au recunoscut că folosesc în exces smartphone-ul şi unul din trei tineri s-a declarat chiar dependent şi de dispozitiv. Mihai Copăceanu psiholog

Din păcate, fără să vrea, aceste persoane consideră că device-ul este mult mai important decât o persoană. Apoi, apare iritabilitatea până la afectarea activităţilor zilnice. Într-un studiu, am arătat clar că peste 80% dintre tineri au recunoscut că îl folosesc în exces şi unul din trei tineri s-a declarat dependent. Ca o concluzie, smarphone-ul ne-a schimbat viaţa complet, indiferent de vârstă, iar procesul este în curs, nu a fost finalizat. Importante sunt doza, măsura şi pauzele de utilizare. Şi, foarte important, trebuie să conştientizăm că este un mijloc, un instrument, nu o persoană”, a precizat psihologul.