Alina Mungiu-Pippidi: Cum se va termina cu legile justiţiei? Anul 2018 - prognoza

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Alina Mungiu-Pippidi e profesor de studii ale democraţiei la Berlin, expert pentru Consiliul Europei şi preşedinte al Societăţii Academice din România (SAR)
Alina Mungiu-Pippidi e profesor de studii ale democraţiei la Berlin, expert pentru Consiliul Europei şi preşedinte al Societăţii Academice din România (SAR)

Vom vedea dacă PSD face destule prostii ca să facă tabăra cealaltă să câştige fără niciun merit. Părerea mea e că dacă evită prostia supremă, adică suspendarea lui Iohannis, care ar solidariza pe toată lumea de partea lui, nu există la ora asta un proces de construcţie a elitei alternative suficient de profund şi de profesionist ca să vedem altceva decât un conflict perpetuu şi o situaţie mereu pe muchie, fără câştigător clar.

1.Care este natura conflictului care a măcinat societatea românească în anul 2017?

Conflictul din 2017 este datorat unei discordanţe dintre legislaţia noastră anticorupţie, băgată pe gâtul politicienilor de generaţia noastră, activiştii integrării europene din anii două mii (Cristi Diaconescu, Monica Macovei, societate civilă), cu ajutorul şi sub presiunea UE, înainte de integrare, cînd aceştia nu aveau curajul să se opună pentru că intrarea României în EU era pusă sub semnul întrebării, şi practicile clasei politice. Această legislaţie loveşte în întreaga clasă politică şi administrativă din România, dovadă miile de conflicte de interese şi incompatibilităţi din justiţie şi miile de condamnări de pe Harta corupţiei de pe situl România curată. În mod normal, în aceşti 12-13 ani de la primele legi anticorupţie ar fi trebuit ca justiţia plus alegerile să elimine treptat pe oamenii cu probleme şi să-i înlocuiască treptat cu o altă clasă politică. DNA a băgat în închisoare mai mult de jumătate din baronii locali, dar evoluţia nu a avut loc, pentru că aceştia au reuşit să transmită puterea unor apropiaţi sau membri ai familiei. Opoziţie la legile anticorupţie a fost permanent, mai ales din partea PSD şi UDMR, dar faptul că şi în 2012 şi în 2016 alegerile au fost cîştigate de majorităţi care au direct de suferit din cauza acestor legi a făcut legile nesustenabile. Aici nu e vorba de opinii, ori aceşti oameni elimină legile, ori legile îi elimină pe ei.

2. Nu e vina faptului că PSD a ales lider pe Liviu Dragnea care a dus la asumarea acestei atitudini făţişe anticorupţie?

E destul să iei la mînă Parlamentul şi primarii să vezi că vorbim de sute de oameni, probabil mii. Numai din aministia lui Florin Iordache, care anulează decizii ale justiţiei în iprocese cu ANI între 2007 şi 2013 ar scăpa de interducţia de a mai ocupa funcţii 657 de persoane. Alte zeci, poate sute ar beneficia de schimbările, retroactiv aplicate, ale Codului Penal şi al celui de procedură. Dragnea e unul din aceste sute, când nu era el, era demonizat Ponta, cînd nu va mai fi el va fi altul, şi tot aşa. Important e faptul că ei sunt reprezentativi pentru o majoritate pe care noi am sperat să o eliminăm prin legile astea, dar care continuă să domine politica românească la toate nivele, naţional, judeţean şi local. E normal să se solidarizeze între ei, că sunt toţi în aceeaşi oală.

3. De ce nu s-a înlocuit clasa asta politică penală cu una nouă?

Pentru că se pare că alta nu exista, şi comportamentul corupt a apărut şi la cei care au profitat de Coaliţia pentru un Parlament curat din 2004, adică PNL, PDL şi Traian Băsescu, ei au câştigat criticînd corupţia din PSD, iar opt ani mai tîrziu aveau tot atîţia oameni pe lista neagră ca şi PSD, iar Băsescu din preşedinte anticorupţie dădea partidul pe mîna familiei, grupul infracţional al soţului favoritei lui depăşea în profituri pe grupurile contra cărora fusese ales să lupte iar fratele lui făcea trafic de influenţă cu crima organizată. Or, dacă înlocuitorii celor corupţi devin la fel de corupţi nu prea se cheamă că ai reuşit schimbarea clasei politice. Chiar cînd PNL s-a scindat în două aripi, cea asociată cu PSD a cîştigat alegerile, că oamenii au considerat că sunt la fel de corupte amîndouă şi au votat pe alte criterii. La ora aceasta nu există în societate la nivel regional şi local o elită alternativă, oamenii competitivi şi oneşti nu sunt asociaţi sau nu sunt, partidele noi nu au încă o bază reprezentativă. Şi atunci la alegeri reciclăm mereu aceiaşi oameni, care nu acceptă să aibă constrîngeri legale mai mari ca omologii lor din Germania sau Franţa, cum e cazul acum, mai ales că ei fiind mai corupţi consecinţele pentru ei ar fi chiar mai dramatice.

4. Ce este mai periculos din legile justiţiei modificate în aceste zile?

Ceea ce se aplică retroactiv, nu e clar de ce, şi practic anulează ce au făcut ANI, DNA şi instanţele ani de zile, aducând la zero efortul de a reînoi clasa politică. În rest, degeaba muncesc unii să traducă legile, e perfect adevărat că nu e nici o legătură între felul cum e organizată justiţia (cine pe cine numeşte) şi felul în care funcţionează ea de fapt, între ceea un un coleg de al meu, profesorul Stefan Voigt, numeşte independenţa de jure (constituţională) şi cea de facto, dovezile sunt clare, echilibrul de putere, şi nu organizarea judiciară explică independenţa justiţiei. Organizarea judicară poate fi în fond dată peste cap din nou de un Parlament viitor, în vreme ce dacă anulezi procese pe şapte ani şi pierzi ocazia să elimini şapte sute de oameni, totul a fost degeaba, înseamnă că justiţia chiar nu reuşeşte să aducă vreo contribuţie la primenirea clasei politice.

5. Bun, şi atunci de ce manifestanţii strigă mai ales contra legilor de organizare?

Manifestanţii sunt de două feluri: cu agende politice şi sincer preocupaţi de soarta justiţiei. Primii sunt ceva mai bine informaţi, dar manipulează la greu, de asta vedem mulţi mercenari GOLD în fruntea luptei pentru justiţie, serviciile lor au fost achiziţionate de cine are interes politic, iar ceilalţi nu au nici o idee, deşi instinctul lor că unii trec legi în interes propriu e just. Şi acum, pe situl Corupţia ucide oamenii sunt chemaţi la manifestaţie contra CCR alături de Parlament pe 20 ianuarie, deşi CCR a judecat corect în general şi numai ei ne pot scoate din situaţia asta. Dacă CCR era politizat nu se luau toate deciziile care nu convin unora cu un singur vot contra, iar Daniel Morar, omul care a făcut DNA, vota mereu cu majoritatea...Nu e bine, cînd nu ştii nici legi de la noi, nici din alte ţări, cînd nu faci deosebirea dintre Daniel Morar şi Mălin Bot astfel că poţi crede că primul e un corupt şi al doilea un apostol al integrităţii să fii aşa de categoric. E bine că lumea iese din casă, dar dacă ar citi cine ce făcea acum cinci, zece, douăzeci de ani din actorii de pe scena publică ar fi şi mai bine. Ca să-l citez pe Dorin Tudoran, nu ştirile false, ci personalităţile false sunt problema la noi, şi cine nu deosebeşte pe Darth Vader de maica Tereza să nu iasă din casă, că mai rău face.

6. Puneţi în continuare la îndoială că manifestaţiile sunt spontane?

Începînd cu decembrie 1989, manifestaţiile la noi, dat fiind că participanţii sunt neasociaţi, nu se cunosc între ei şi nici ce se întâmplă prea bine, sunt mereu infiltrate, deturnate şi folosite. Lumea să se întrebe de ce nicio organizaţie cunoscută nu organizează ce e în Victoriei, şi cum de spontan fostul meu şofer ajunge purtătorul de cuvînt, care face legătura între manifestanţi, PNL şi USR, ca să nu mai vorbesc de actori mai puţin vizibili? Dat fiind că eu ştiu în cîte partide a fost el şi că nu are legătură cu hipsterii îmi vine greu să cred altceva decît că spontaneitatea unora e la greu folosită de alţii. Am primit reproşuri că de ce i-am lăsat pe manifestanţi pradă serviciilor şi mercenarilor, nu i-am lăsat noi, şi societatea civilă instituţionalizată e solidară cu manifestanţii, dar nu cu manipulatorii lor.

7. Şi folosirea asta de ce contează, din moment ce chiar dvs spuneţi că majoritatea parlamentară e penală?

Penală o fi- nu numai majoritatea- dar e şi aleasă. Nu aş vrea să văd a doua schimbare de guvern în stradă, cînd prima a eşuat din motive de lipsă de alternativă. Cred că alternativa bine construită, care convinge în alegeri, este calea înainte, să că radicalizarea de azi ar fi fost evitată dacă DNA nu inculpa în momente strategice pe Dragnea şi Tăriceanu. Încercarea prea directă de a influenţa jocul politic a contribuit la escaladarea asta. Nu am motive să îi apăr pe aceşti oameni, dimpotrivă, avînd în vedere istoria mea conflictuală cu ei, dar statul de drept se apără doar cu mijloacele statului de drept, şi de la dosarul cu referendumul la mărturia mincinoasă a lui Tăriceanu nu îmi plac dosarele astea contra lor, nu sunt din acelea pe fapte clare de corupţie, sunt destul de discreţionare. Consecinţele politice riscă să se fi produs deja la ora cînd instanţele vor decide asupra meritului acestor dosare.

Cine poate rezolva situaţia actuală?

Pe fondul legislativ, doar CCR, de asta măcar ar trebui să o respecte cei de partea statului de drept. Pe fond, ne trebuie o altă majoritate parlamentară, care nu este vizată de legile anticorupţie, dacă nu reuşim să avem una se va întîmpla ca în Italia, unde Parlamentul a calmat campania anticorupţie şi a scos dinţii la legi, aşa s-a terminat mani pulite. Unii cred că victoria o să vină dacă iarăşi pun la un loc pachetul de dreapta din 2016, Cioloş-PNL-USR, care a mai pierdut odată. Vom vedea dacă PSD face destule prostii ca să facă să cîştige tabăra cealaltă fără nici un merit, părerea mea e că dacă evită prostia supremă, adică suspendarea lui Iohannis, care ar solidariza pe toată lumea de partea lui,  nu există la ora asta un proces de construcţie a elitei alternative suficient de profund şi de profesional ca să vedem altceva decît un conflict perpetuu şi o situaţie mereu pe muchie, fără cîştigător clar.

Vă invităm să comentaţi acest text pe România Curată!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite