Alina Mungiu-Pippidi: De ce ţările corupte subfinanţează sănătatea şi educaţia

Ştim din primele lucrări empirice FMI din anii optzeci că ţările corupte tind să aloce puţini bani de la buget pentru sănătate şi educaţie şi mulţi pentru apărare şi infrastructură (Paolo Maori, Vito Tanzi – pentru cine vrea să studieze pe Google Academic).

În 2011 şi 2015 am refăcut complet aceste analize pe date noi şi mult mai multe ţări (180) şi am găsit că scorul Băncii Mondiale de corupţie la nivel naţional e semnificativ asociat cu investiţii mici în sănătate, educaţie şi cercetare/dezvoltare, dacă egalizăm pentru venit naţional sau dezvoltare umană. Rezultatele pe larg le puteţi citi în Nature sau în traducerea în română a monografiei mele A Quest for Good Governance la Polirom. Ele confirmă integral primele studii ale FMI.

De ce? Răspunsul e foarte simplu. Capturatorii statului (cleptocraţii) preferă rente concentrate cu costuri de tranzacţie mici, adică proiecte dedicate la care profitul să îţi vină din pixul relaţiei tale guvernamentale, fără birocraţie, risc şi concurenţă. E foarte greu asta în educaţie şi sănătate. Chiar dacă faci ceva cu totul nesimţit, adică dai monopolul manualelor, antisepticelor etc unei singure firme, tot nu există profit suficient şi astea sunt zone cu concurenţă mare. Mult mai profitabile sunt concesiunile sau privatizările în energie, construcţia de autostrăzi, pasaje şi aeroporturi, contractele din apărare sau IT/securitate. Ca atare banii sunt puşi acolo şi aici nu mai rămâne mare lucru.

Chiar la nivelul Uniunii Europene, deşi sunt atîtea reguli şi deziderate europene care ar putea îngrădi comportamentul guvernelor corupte, situaţia se repetă. Deşi datele Eurostat nu sunt la zi, că guvernele raportează greu, ele sunt totuşi elocvente. Admiraţi, vă rog, cum România e pe ultimul loc la investiţia în educaţie, unde media e de vreo 4,5 la sută şi numai noi suntem sub 3. Ceea ce se poate ghici după cele două mii de şcoli cu toaletele în curte, abandonul şcolar şi enorma problemă a transportului până la şcoală în rural. Am mai spus-o, scorurile PISA proaste sunt de la sărăcia rurală, se rezolvă cu autobuze, canalizare şi internet! Nu cu 20 de minute de lectură obligatorie (e de Gîgă, pe cuvînt…). Bulgaria (tot cotă unică de zece la sută) e totuşi mai deşteaptă, dă mai mult, de altfel costul pe km de drum la ei e mai mic, deci nu pot fi mai corupţi ca noi…

Grafic 1. Bugete comparative educaţie în Uniunea Europeană

Cu sănătatea, la fel. Sau mai rău. Media EU-28 e pe la 7 la sută. Noi eram un pic peste 4 în 2017 după o creştere semnificativă şi înţeleg că la actualul buget am mai scăzut un pic. Ciprul, care a dat faliment, dar şi Letonia, care nu şi-a revenit din criză, amîndouă ţări corupte, de altfel, ne mai ţin companie. Dar uluitor e că în această situaţie (la care ne punem întrebări retorice că de ce nu avem secţii aseptice pentru arşi, de ce nu trimitem la Viena cazurile mai complicate etc) noi ne pregătim, din aceşti bani mizerabili, să facem partie mai mare sectorului privat (astfel storcînd şi mai mult de resurse pe cel de stat, subfinanţat). Cum, de ce? Foarte simplu. Avem un ministru care reprezintă interesele medicinii private, pus de Iohannis-PNL, deşi pregătirea sa în politica publică a sănătăţii e obscură, care a acceptat un buget oricît de mic şi a venit noaptea cu hoţii cu ordonanţa DE URGENŢĂ să mai ia el din resursele publice deja vai de capul lor să ajute pe piaţa concurenţială pe camarazii lui din sectorul privat. Care aveau nevoie URGENT de bani, că altfel dădeau faliment (sau altfel, unde e urgenţa)?

O să ziceţi că e chestie de ideologie, fie şi greşită, dar nu e. Ideologia numită New Public Management, care se purta pe cînd reformam eu TVR în anii nouăzeci, a dat demult faliment. Şi în lumea politică, şi în cea academică s-a stabilit oficial (lucrare FMI veche de vreo zece ani) că merge bine numai în ţara care a inventat-o. Noua Zeelandă (ţara despre care scriu demult că are în constituţie deficit bugetar zero, nu prea e pe modelul nostru, nu?). În Anglia i se atribuie (vorbesc de NMP) şi prăbuşirea calităţii serviciilor publice, şi corupţia care s-a strecurat unde nu mai era demult. Or fi rămas liberalii în urmă cu lectura sau e un caz clasic de captură a statului? Înclin spre a doua variantă, că nu prea există niciun alt exemplu de ţară europeană care îşi subfinanţează sistemul public, dar invită sectorul privat să îi facă concurenţă pe bani de la buget. Sindicate, contestaţi ordonanţa în contencios (ce urgenţă?) şi după aceea la DNA! Vă trimit listă de experţi martori! Partide de opoziţie, interpelare la Parlamentul european! Din nou, bulgarii sunt mai decenţi şi aici!

E bine altfel că vă pierdeţi vremea cu asumări de răspundere pe teme neconstituţionale, cum ar fi schimbarea legislaţiei electorale cu cîteva luni înainte de alegeri sau tăierea unor pensii speciale cu impact nesemnficativ asupra bugetului şi, desigur, neconstituţionale.

Ţara lui Klaus? Vai de capul nostru.

Îi puteţi trimite comentariile dvs. autorului pe România Curată