Alina Mungiu-Pippidi: Cine poartă răspunderea pentru situaţia de la Foişor, pe înţelesul lui Rareş Bogdan

Publicat:
Ultima actualizare:
Alina Mungiu-Pippidi
Alina Mungiu-Pippidi

Poate nu ajungeaţi să pierdeţi controlul epidemiei dacă nu eraţi singura ţară din Europa unde politrucii au dat afară în direct pe specialiştii care luptau cu pandemia, în loc să fie invers.

Pe teritoriul României se aflau, conform Mediafax, pe data de 10 aprilie 64.525 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus în izolare la domiciliu, iar 16.675 de persoane se aflau în izolare instituţionalizată. Numărul total de persoane internate cu COVID-19 în România era de 13.748, din care 1.496 la ATI. Asta înseamnă că, în medie, aproape un român din cinci care are o infecţie diagnosticată ajunge la spital (enorm, dar asta din cauză că numărul de infecţii e de fapt mult mai mare pe seama celor uşoare sau inaparente) şi doi români dintr-o sută de cazuri diagnosticate ajung la terapie intensivă. Graniţele ATI au fost mult extinse, pentru că în triajele de la spitale şi peste tot se administrează oxigen.

La aproximativ o mie de cazuri noi confirmate pe zi în Bucureşti înseamnă că ajung la spital vreo sută optzeci, şi la ATI circa douăzeci. DSP şi GCS, comunicatori jalnici, nu ne spun zilnic cîte paturi se eliberează şi cîţi mor la Bucureşti (la Berlin văd astea zilnic într-un singur tabel defalcat pe toate regiunile), dar cazurile în surplus (incidenţa de şapte la sută) sugerează că la fiecare două săptămîni trebuie să adaugi vreo două sute de paturi noi, din care vreo douăzeci la ATI. Nu pot să fiu mai precisă pentru că cifrele din România sunt infecte, şi paginile MAI/GCS, DSP, Ministerul Sănătăţii, INSP şi ce mai există nu oferă o bază de date care să reflecte măcar ce ştim, lăsînd deoparte ce nu ştim din cauza numârul mic de teste, adică o replică a paginii de la JHU sau EDC dar nu pe ţări, ci pe judeţe (cu prevalenţa, incidenţa, decese, numărul de cazuri vindecate, paturi ocupate la ATI, eliberări de la ATI).  Pe siturile acestor institute figurează poze cu clădiri, minus la ministerul Sănătăţii unde e şi azi poza lui Streinu Cercel cu un decalog de poveţe la nivelul lunii martie 2020, cînd asta era o boală nouă.

Prima concluzie pînă aici, că sistemul sanitar e sub o enormă presiune, în care nu mai are ce face decît să rechiziţioneze spitale, dat fiind că decidenţii le-au închis pe acelea speciale în faţa cărora Klaus Iohannis făcea standup la Euronews acum un an (şi nimeni nu vrea să fie rechiziţionat, desigur, vedem la televizor), pentru că numărul de cazuri produse este prea mare pentru sistem. Evident că Bucureştiul şi Ilfovul ar trebui să intre neîntîrziat într-un lockdown pe bune, măcar fără terase deschise şi fără contact cu restul ţării (trebuiau acordate oamenilor 40 de ore să plece cine vrea şi poate lucra de acasă de la ţară şi pe urmă închis, ca la Paris), şi la fel de clar că această decizie e văzută drept politic costisitoare şi au fost lăsaţi cei din linia întîi să se descurce cum vor. Premierul a anunţat, dimpotrivă, o relaxare, probabil din măsurile cu totul inutile de închidere seara a magazinelor (inutile la redus infecţia, altfel bune să se mai odihnească vînzătorii, poliţia şi jandarmii, nu ştiu de unde mai sunt bani de ore suplimentare).

A doua concluzie este că toţi oamenii care răspund de Bucureşti sunt depăşiţi. Nu se ajungea la vineri seara la criza de la Foişor, şi după ce s-a ajuns ar fi trebuit să vină acolo să rezolve situaţia exact cei care ştiau din timp cele de mai sus şi nu făcuseră nimic, adică:

  • Ministrul Sănătăţii , PLUS, Vlad Voiculescu
  • Primarul General al Capitalei, independent PNL, Nicuşor Dan
  • Prefectul Capitalei, PLUS, Alin Stoica
  • Cine e responsabil cu sănătatea pe capitală (cine e????)
  • Cine a luat decizia să nu avem carantină, ci dimpotrivă, nişte restricţii arbitrare şi ineficiente, adică primul ministru, Florin Cîţu, PNL.

O bandă de huligani fără măşti stăteau, vineri seara, în drumul salvărilor şi se împingeau peste bolnavii de pe tărgi sub pretextul că nu mai puteau de grija lor (ar trebui condamnaţi la muncă în folosul comunităţii să spele toalete de spital un an după aşa ceva) fără ca nici un decident să aibă curajul să vină să rezolve situaţia, să pună nişte garduri de perimetru care să limiteze accesul şi să împingă presa şi pe scandalagii după ele (poliţia ar fi trebuit să îi bage în dube.). La Foişor, Rareş, nu prea e curte, nu e loc de salvări.

A treia concluzie este că toţi cei care iau bani de comunicare nu fac nimic, şi şefii lor politici sunt de vină că nu i-au numit sau au numit incompetenţi. Nu există purtător de cuvînt al Ministerului Sănătăţii, nu există un purtător de cuvînt la guvern, nu am idee dacă mai e careva la Preşedinţie, astfel că Voiculescu şi Cîţu, care nu au nici o treabă cu sănătatea, gafează nonstop direct, dar cînd a fost la greu vineri seara s-au ascuns în case, deşi au fost ore de transmisie în direct cînd se puteau duce acolo. Oraşul e împînzit cu panouri publicitare stupide cu măşti şi merdenele în loc de comunicări clare cum să aeriseşti, cînd e masca indispensabilă şi de ce vaccinul Astra Zeneca nu e mai periculos ca Paracetamolul.  Sunt acasă de zece zile şi văd cum ce a fost la început o coloană de cinci sute de persoane sub ferestrele mele mai are un pic şi ajunge la cinci mii, proasta comunicare alimentează protestele.

Ideea salvatoare nu e, după asta, ca acei puţini oameni competenţi care muncesc non stop să acopere greşelile decidenţilor politici să fie chemaţi la judecata coaliţiei voastre, Rareş, că voi nu vă puteţi duce în locul lui Arafat să faceţi nici măcar cît face el, în timp ce amatori la fel de puţini calificaţi să vă ia vouă locul avem berechet. Poate nu ajungeaţi să pierdeţi controlul  epidemiei dacă nu eraţi singura ţară din Europa unde politrucii au dat afară în direct pe specialiştii care luptau cu pandemia, în loc să fie invers. Înţeleg eu că PR-ul cere să fie sacrificat cineva, dar numai un idiot îşi strînge doctorii de gît pe timp de molimă. Lasă că aveţi timp după ce scăpăm cu viaţă şi pînă la răspunderea penală pentru morţile în exces rezultate de la brambureala asta.

Pînă atunci, dacă facem fiecare cite ceva, după competenţa noastră, vezi dacă nu poţi face chiar nimic să fie umplute vidurile de la comunicare. Epidemia e cum e, spitalele sunt sînt, dar uneori mai eviţi morţi şi îmbolnăviri dacă dai reguli clare şi ai oameni buni care să le explice poporului. Citesc şi azi proclamaţiile autentice ale Lordului Primar al Londrei din Jurnal din anul ciumei al lui Daniel Defoe. Londonezii nu aveau nimic, nici vaccin, nici oxigen, nici apă filtrată sau dezinfectante cu clor, decît bunul simţ, organizarea şi un stil exceptional de a se adresa locuitorilor. Mi-e ruşine cînd văd Bucureştiul din 2021, cu liderii săi, aşa inferior Londrei din 1665.

Puteţi comenta acest articol pe România Curată

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite