Alina Mungiu-Pippidi: Cine să plătească pensiile şi alocaţiile? Sare în ochi!

Cine nu propune creşteri de taxe la alegerile din acest an e fie un impostor, fie un mincinos.

Comisia Europeană a updatat pe 17 decembrie sondajul EU-SILC care calculează, între altele, coeficientul GINI (proporţia dintre venitul populaţiei celei mai bogate şi a celei mai sărace dintr-o populaţie). România şi Bulgaria ies din nou în vîrful clasamentului drept ţările cu cea mai mare disproprorţie dintre veniturile bogaţilor şi săracilor din Europa. Numai ţări în curs de aderare ca Serbia şi Turcia mai au asemenea cifre.

Altfel, din Europa de Est, Cehia şi Slovenia se apropie de performanţe de tip scandinav (coeficientul e sub 30 la sută - Norvegia, ţară asociată, dă exemplul cu 24%), media europeană e 30, iar noi suntem la 35 (coeficient zero ar fi atunci când veniturile ar fi complet egale). E impresionant că Estonia, cea mai liberală economie din Europa, condusă practic numai de liberali în diverse coaliţii şi inventatoarea cotei unice, a reuşit să se apropie de media europeană, iar noi nu.

Mai clar, cei 20 la sută din vîrful piramidei de venituri cîştigă de vreo şapte ori mai mult decît cei 20 la sută de la bază. De asta sunt străzile pline de Porsche Cayenne şi BMW, iar educaţia în rural produce mai ales analfabeţi funcţionali şi dropouts, de asta înfloresc spitalele private, iar la cele de stat nu sunt bani de hîrtie igienică şi antiseptice de calitate.

Discuţia jalnică despre pensii, ca atare, se învîrte în cerc.

Nu sunt bani în 2020 în România să se crească punctul de pensie şi nu vor fi mai mulţi dacă aceiaşi bani strînşi de stat sunt daţi sectorului privat să-i managerizeze. Nu are unde să-i plaseze sectorul privat, piaţa globală de la criză încoace a fost aşa de proastă că şi fondurile de investiţii private tot numai bonduri de stat cumpără. Cele germane continuă să aibă dobînzi negative la zece ani - cam asta e încrederea investitorilor în economia globală. Deci terminaţi cu iluziile că vreun megaplasament al pensiilor există şi că trebuie să mutăm banii de la stat la operatorul privat! Nu vor veni banii care ne lipsesc din speculaţii (în schimb, plătim comisioane mai mari). Modelul chilian e mort şi îngropat.

România şi Bulgaria nu au, de fapt, decît o resursă la ora asta: bogaţii lor, care cîştigă nu doar prea mult (şi nu pe bază de merit - în ambele ţări, inovaţia e aşa de scăzută că e clar că tot rentele, adică relaţiile cu autoritatea, sunt motorul cîştigurilor), cît mai ales plătesc prea puţin la sănătate şi la venit global. Cei 16.000 de milionari ai României nu contribuie destul.

Să vrei autostrăzi, teste PISA bune în rural, spitale fără infecţii cînd plăteşti zece la sută din venit şi cînd mare parte din cei care plătesc au venituri de nimic e ridicol. Să mai ţii şi teorii că asistaţii sociali sunt de vină, e mai rău, e sinistru şi stupid. România are cea mai scăzută asistenţă socială din Europa, deşi o propagandă neobosită de dreapta a convins pe mulţi de contrariu. Nicio speranţă ca fabricile de fact-checking, toate sponsorizate de firme de PR sau servicii secrete, să îndrepte vreodată ceva esenţial folosind cifre Eurostat - au ei altele, se luptă cu fleacuri spuse de Daea sau din astea.

Soluţiiile nu pot veni decât dintr-o direcţie.

Pensiile foarte mari, în cap cu cele speciale, trebuie impozitate. Deja mai vorbim de ”eliminarea” a doar vreo cinci la sută din pensiile speciale, la restul s-a renunţat. Vorbim ca să aburim proştii, că altfel cine vrea să elimine pensiile speciale pe bune nu are de ce să se ia de piept cu greviştii şi Curtea Constituţională, cu rezultatul că nu va elimina mai nimic, e destul să le impozităm. Pe cele nesimţite cu mai mult, pe cele foarte mari cu mai puţin, dar suficient cît să reducă enormele inegalităţi şi să mai recuperăm nişte bani. Soluţia lui Teodorovici era clar singura realistă.

Veniturile trebuie şi ele impozitate progresiv, cu un plus pentru cine îşi ia Cayenne în leasing. Am creat destulă clasă mijlocie, dacă aşa se cheamă ce a înflorit în Voluntari şi Pipera, şi nu mai avem de ce să dăm bogaţilor noştri voie să ia de şapte ori mai mult acasă decît săracii. Ia să mai lase măcar 2-3 la sută din ăştia la spitale, şcoli şi autostrăzi.

Cota unică, promovată de SAR, şi-a atins limitele mai demult. Cu asemenea cifre de inegalitate şi fără bani de pensii, educaţie şi drumuri, în schimb cu deficit peste limita europeană admisă, nu avem altă soluţie decît să o luăm înapoi. Oricum nu mai era cu totul unică, tot ce făcea era că lăsa unora bani de Range Rover şi costume Armani. Nu era bine, că sunt din import şi ne cresc deficitul de cont curent oricum. Aşa că, un pic mai multă solidaritate socială şi proiectul de ţară să fie să ajungem pe media europeană de egalitate socială după viitoarea reformă a taxelor! Evident, poate reformaţi ANAF între timp... că nu au ajuns 15 ani de la cota unică...

Ar fi bine -ştiţi sfatul meu- ca asta să vină printr-o reformă agreată transpartinic, că altfel nu se va face niciodată, populismul va căştiga şi alegerile astea promiţînd că face de toate din banii care sunt. Mai exact, din cei care nu sunt. Să fie clar, cine nu propune creşteri de taxe la alegerile din acest an e fie un impostor, fie un mincinos.

Desigur, nu mă aştept ca o discuţie raţională despre cum finanţăm autostrăzi şi pensii să întrerupă vreo secundă delirul populist despre cum eliminăm pensiile aleşilor (lasă, mai bine să ia şpagă, nu?) şi alte perdele de fum menite a acoperi transferul paşnic de rente şi chiar rentieri în carne şi oase de la PSD-ALDE la PNL plus alţii.

Îi puteţi trimite comentariile dvs. autorului pe România Curată