Alina Mungiu-Pippidi: La cum arată concursul de la DNA, vin doar două tipuri de candidaţi: oamenii sistemului şi oportuniştii politici
Ce se întâmplă după ce Tudorel Toader i-a respins pe toţi cei patru candidaţi la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie?
Am zis acest lucru încă din primele zile în care am aflat de procedura de concurs pusă de ministrul Toader în circulaţie - procedura de concurs a fost greşită: timpul a fost de departe prea scurt, condiţiile de concurs nu au fost bine-definite, pentru că în mod evident plecarea prin revocare a unui procuror-şef anticorupţie este o traumă pentru întregul corp profesional.
Noi am spus de ani de zile că, indiferent ce vină îi găseşti Codruţei Kovesi, este o greşeală să dai afară procurori-şefi, pentru că acest lucru va transmite semnalul că oricine ar veni va trebui să joace un fel de balet politic acolo. Unii le vor cere să facă, dacă fac ce li se cere, când vin ceilalţi la putere vor fi daţi afară, iar aste evident îi descurajează în primul rând pe oamenii profesionişti, care vor să fie independenţi, să se ducă acolo să li se dea nişte sarcini clare dar după aceea să nu se mai amestece nimeni în treaba lor.
Deci era clar că termenul foarte scurt dat de domnul Toader şi fără nici un fel de garanţii şi discuţii cu corpul profesional din care se putea recruta [nu putea să ducă nicăieri]. În plus, vechea problemă a guvernului României, care este incapabil de o recrutare profesionistă. Ei nu folosesc firme de recrutare - or, la aşa ceva, la o problemă atât de grea, trebuia ca el să îşi facă nişte aliaţi, să construiască un grup mai mare, format dintr-o firmă profesionistă de recrutare, una celebră de care a auzit toată lumea, din sectorul privat, din câteva organizaţii de societate civilă cu interes în domeniul justiţiei...
Deci, el trebuia să construiască încrederea, pentru că fără încredere nu vor veni decât două categorii de oameni: fie oameni din sistem, care vor să apere DNA-ul Codruţei Kovesi, şi probabil că o parte din ei s-au înscris, fie oportunişti care vor să ia de la PSD nişte galoane, să-şi avanseze carierele venind într-o situaţie grea.
Dar, altfel, ce om normal s-ar înscrie la un concurs după reputaţia foarte bună în străinătate a doamnei Kovesi... ieşi prima oară în străinătate şi ăia o să te întrebe păi dar cum, cine eşti tu, măi, care te-ai băgat după Kovesi, care-s aşteptările tale, ce-a fost în capul tău - e un risc personal, profesional, pentru oricine ar putea să fie bun.
Eu cred că se poate trece peste riscul acesta, dar făcând o recrutare de tip occidental, nu obişnuitele recrutări de tip românesc, adică cu condiţii restrictive pe care le poţi manipula, şi într-un termen super-scurt.
Problema e următoarea: că nu e vorba aici de performanţele [procurori]lor individuale. Sigur că eu de-aia l-am recomandat din prima secundă pe Doru Ţuluş, deşi e un om pe care nu l-am întâlnit, nu l-am recomandat ca persoană, ci ca profil - am văzut că imediat tot felul de oameni s-au stresat şi au sărit în sus că vai de mine, pentru că din păcate lumea e interesată în concursul ăsta, sunt numai interese politice din toate părţile, aproape nimeni nu gândeşte care este de fapt interesul nostru pe termen lung şi anume să avem un DNA cu adevărat independent.
Ţuluş avea profilul, adică avea cazuri foarte mari reuşite, cum au fost cele din fotbal, reuşite cu celeritate, cu încăpăţânare şi fără probleme politice. Deci problema este că pe oricine ai pune - ce face acel oricine în situaţii cum e asta cu Dragnea, de exemplu. Pe de-o parte vin unii şi îţi spun trebuie neapărat să-l bagi la puşcărie pe Dragnea. N-are importanţă, cazul e minor, ăsta-i scopul, Dragnea trebuie băgat la puşcărie pentru că vrea să distrugă legislaţia anticorupţie. Pe de altă parte vin ăilalţi şi îşi spun exact invers.
Ce o să discuţi la interviu cu oamenii ăştia? Ce ai face într-o asemenea situaţie? Păi nu există un bun răspuns într-o asemenea situaţie, pentru că deja DNA-ul are o istorie, toate lucrurile ăstea s-au creeat, ele trebuie rezolvate. Deci nu se va înscrie nimeni nici în continuare şi nu poate să iasă de aici o situaţie bună decât dacă domnul Toader procedează profesionist.
Profesionist se cheamă aşa: te sfătuieşti cu nişte profesionişti, o spun încă o dată că recomand o firmă realmente, firma se uită la dosarele tuturor şi zice uite, aceşti 10-15 oameni. Că, să nu vă închipuiţi că ar fi 500 de oameni care ar putea fi şefi ai DNA, nu sunt. Sunt puţini oameni care să aibă şi abilităţi manageriale, să nu fie politic implicaţi şi să fi făcut şi dovada că înţeleg exact procedurile şi cum merg [lucrurile] la noi.
Aceşti 10-15 oameni pe care ţi-i identifică firma ca fiind potenţiali buni procurori şefi ai DNA, domnul ministru trebuie să pună mâna pe telefon şi să-i sune. Deci eu îmi fac aşa uneori recrutarea pentru poziţii internaţionale, se spune aşa: uite, ăştia cinci oameni din lume s-ar pricepe la aşa ceva. Cel care este şeful acestei chestii sau şeful firmei de recrutare după aceea îi sună pe toţi şi spune care sunt pretenţiile dumneavoastră, noi am vrea să candidaţi în acest concurs. Să candidaţi, nu să câştigaţi, nu-ţi oferă nimeni concursul. Şi credem că aveţi următoarele calităţi. Şi ăla o să spună domnule, eu vreau garanţia asta şi aia şi aia.
Tu, firma profesională, aduni toate garanţiile, cu el te duci la şeful cel mare, care-i ministrul Justiţiei, şi-i spui uite, astea-s condiţiile comune care se degajă din acest corp. Puteţi să le oferiţi asta la oamenii ăştia? După care mergi înapoi la candidaţi şi le spui uite, astea sunt condiţiile care au fost [acceptate], daţi-i drumul şi înscrieţi-vă!
Acest proces are loc peste tot când sunt poziţii delicate de ocupat. Noi nu suntem primii în situaţia asta, dar din păcate la noi, unde angajările se fac pe nepotisme, nu avem experienţă să facem o angajare obiectivă de dificultatea asta.
Eu îi doresc totuşi domnului Toader să înveţe din felul în care se fac asemenea angajări în Occident. El este un om care mi se pare destul de echilibrat şi cred că vrea să crească reputaţia acestui concurs, nu s-o ducă şi mai rău la pământ decât a fost dusă până acum. Dacă va face exact la fel, o să dea doar impresia tuturor că n-au reuşit încă să-l găsească pe ăla care trebuie, care să aranjeze după aia dosarele pentru ei aşa cum Kovesi aranja dosare pentru ceilalţi. Şi asta ar fi evident o mare prostie, pentru că după aia DNA nu va mai conta deloc.
Îi puteţi trimite comentariile dvs. autorului pe România Curată
Se încarcă comentariile...
