Alina Bica a cerut să fie supusă unei analize medico-legale în Costa Rica. Doi procurori DIICOT au vorbit despre presiunile la care au fost supuşi

Alina Bica a cerut să fie supusă unei analize medico-legale în Costa Rica. Doi procurori DIICOT au vorbit despre presiunile la care au fost supuşi

Alina Bica

Curtea Supremă a respins astăzi cerere Alinei Bica de efectuare a unei expertize medico-legale de către autorităţile din Costa Rica, expertiză care ar dovedi, a susţinut avocatul fostei şefe a DIICOT, că aceasta nu se poate deplasa cu avionul pentru a fi audiată în procesul „Tender-Carom” în care a fost condamnată, în primă instanţă, la patru ani cu executare.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Curtea Supremă consideră suficiente înscrisurile depuse la dosar pentru a stabili starea de sănătate a inculpatei”, a venit decizia completului de cinci judecători conduşi de preşedintele Simona Cristina Neniţă prin care au respins cererea înaintată de avocatul Alinei Bica. 

În justificarea acestuia, conform legislaţiei din Costa Rica, o astfel de expertiză medico-legală ar fi putut fi efectuată doar la cererea unei instanţe, iar a continuat acesta, această expertiză ar fi dovedit faptul că „starea acesteia de sănătate nu-i permite deplasările cu maşina mai lungi sau orice deplasare cu avionul”. 

Procurorul DNA ce instrumentează acest dosar s-a opus efectuarii acestei expertize, argumentând că "documentele medicale depuse la dosar reflectă doar refuzul Alinei Bica de a se prezenta la proces"

Aceasta nu a fost însă prima cerere înaintată Curţii de către avocatul Alinei Bica. La deschiderea audierilor, acesta a făcut o cerere pentru declararea nepublică a şedinţei, în care inculpata Alina Bica ar fi dorit să prezinte Curţii documentele medicale ce ar explica lipsa ei de la proces, argumentând, în conformitate cu art 352, alin 3, din CPP, că dreptul al viaţă privată îi dă dreptul la o astfel de şedinţă. Curtea a respins şi această cerere, acceptând ca documentele să fie depuse la dosar sub carater privat.

Mărturiile procurorilor DIICOT despre presiunile Alinei Bica în dosarul Ovidiu Tender

Procurorii DIICOT Mirel Rădescu şi Ionela Curelaru au fost audiaţi astăzi în dosarul Tender-Carom, aflat în faza de apel, dosar în care fosta şefă DIICOT a primit o condamnare la patru ani cu executare pentru favorizarea infractorului. În depoziţiile lor cei doi procurori au detaliat presiunile la care au fost supuşi de către Alina Bica, şi modul în care aceasta a cerut impunerea unei pedepse cu suspendare pentru Ovidiu Tender.

„Aşa a vrut Alina Bica”

Procurorul Mirel Rădescu, un veteran al DIICOT, a povestit cum după numirea Alinei Bica în funcţia de şefă a DIICOT a fost chemat în birou la aceasta şi i s-a cerut să explice situaţia dosarului Tender-Carom, posibila evoluţie a dosarului şi soluţia pe care acesta o întrevede. „În cauza Tender-Carom i-am spus inculpatei Alina Bica ca în opinia mea, tender Ovidiu ar putea primi o pedeapsa de 15 ani de închisoare cu executare”, a declarat martorul.

„În luna august 2013 în timp ce mă aflam în concediu am primit pe mail de la procurorul şef al serviciului judiciar, Silvia Stefănescu, un tabel din care reieşea că dosarul Tender-Carom nu se mai regăsea pe tabelul respectiv, de unde am tras concluzia că nu voi mai participa ca şi procuror de sedinţă. Menţionez că până la data respectivă se administrase probatoriu în proporţie de 80%”, a continuat acesta. „Am discutat telefonic cu Silvia Stefănescu pe care am întrebat-o de ce nu mai particip în dosarul Tender-Carom, şi aceasta mi-a spus: Aşa a vrut Alina Bica, fără a-mi oferi alte explicaţii”, a punctat acesta.

Procurorul Rădescu a povestit cum ulterior a continuat să participe la termenele acestui dosar din propria iniţiativă, argumentând că „nu doar că probatoriile se administraseră în prezenţa mea, dar la momentul respectiv, nici măcar nu predasem procurorului de caz fişa dosarului care avea între 3 şi 5 mii de pagini”.

„A doua zi după şedinţă, inculpata Bica m-a chemat în birou şi pe un ton relativ imperios şi chiar ameninţător mi-a cerut să nu-i mai subminez niciodată autoritatea, şi să nu mai am nicio legătură cu dosarul Tender-Carom, eu înţelegând că trebuie să stau departe de acest dosar. Am perceput tonul cu care s-a adresat inculpata Bica ca fiind unul ameninţător în considerarea faptului că nerespecatarea unei dispoziţii a procurorului şef constituia o abatere”, a declarat Mirel Rădescu judecătorilor de la Curtea Supremă.

„În luna septembrie 2013 am avut o discuţie cu procurorul Silvia Ştefănescu care mi-a spus că inculpata Bica Alina i-a cerut să facă o reechilibrare a dosarelor pentru fiecare procuror de şedinţă. Aceasta ar fi fost explicaţia pentru care eu nu am mai intrat în dosarul Tender-Carom. În realitate însă am intrat, ca procuror de şedinţă, în mult mai multe dosare, astfel că nu poate fi vorba de o reechilibrare, din toate dosarele doar acest dosar fiind-mi luat. Nu cunosc ca vreunui alt coleg de-al meu să i se fi luat vreun dosar în care participase anterior ca procuror de şedinţă”, a mai declarat acesta.

„Ne facem de râs, aceste concluzii nu sunt demne de procurori”

Procuroarea DIICOT Ionela Curelaru, cea care a preluat dosarul Tender-Carom a povestit cum fosta şefă DIICOT i-a cerut să fie ţinută la curent prin SMS cu termenle acordate în cauză, dacă dosarul intră în pronunţare şi soluţiile decise, lucru pe care l-a considerat totuşi normal, deşi era singurul dosar în care i se ceruse acest lucru de către şefa ei ierarhică.

„Am mers la biroul inculpatei Bica, şi în prezenta consilierului acesteia Blaga Nicolae, inculpata ce avea în faţă o listă cu numele inculpaţilor şi faptele acestora din cauza respectiva mi-a spus că ar fi bine să cer condamnarea inculpatului Tender Ovidiu la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere motivând că au trecut 10 ani de la data comiterii faptei, că de la această data inculpatul nu a mai comis nicio faptă penală, plus alte argumente de acest tip. Inculpata mi-a cerut să fac un referat cu argumentele ei şi pe care să-l depun la instanţa de judecată”, a mărturisit aceasta.

„Inculpata Bica Alina a dictat conţinutul acestui referat, motivele pentru pedeapsa de suspendare, moment în care mă aflam în biroul inculpatei apoi aceasta mi-a cerut să semnez procesul verbal”, a continuat Ionela Curelaru. Aceasta a declarat judecătorilor că după acest episod s-a hotărât să nu depună acest referat la dosar, din discuţiile cu colegii săi susţinând că niciodată „a depus referate cu concluziile procurorului în favoarea inculpatilor”.

În opinia acesteia prin referatul în cauză „ne făceam de râs”, declarând că a susţinut „că nu demn pentru un procuror să pună astfel de concluzii, unde nici probatoriul nu conducea la aceste concluzii, fiind un dosar la care se muncise mulţi ani”.

Avocatul Alinei Bica a obiectat la declaraţia procurorului Curelaru cum că ar fi le-ar fi spus colegilor că „ se fac de râs prin depunerea acelui referat”. Acesta a arătat că în rechizitoriul de fond a caracterizat acest referat ca „fiind legal, dar nu şi moral”, fiind o diferenţă de nuanţă între cele două expresii folosite. Preşedintele completului de judecători a respins însă întrebarea apărătorului Alinei Bica susţinând că diferenţa este doar una de exprimare.
citeste totul despre: