Aici sunt tocaţi banii dumneavoastră: Curtea de Conturi a găsit un dezastru la Compania de Autostrăzi

Aici sunt tocaţi banii dumneavoastră: Curtea de Conturi a găsit un dezastru la Compania de Autostrăzi

În fiecare an, după ce trece iarna, autostrăzile se umplu de gropi

Un raport de audit al Curţii de Conturi arată cum a risipit miliarde de euro Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din banii încasaţi de la şoferi din tot felul de taxe

Ştiri pe aceeaşi temă

Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) nu a reuşit să-şi atingă obiectivele reglementate, a acţionat neunitar şi necoordonat şi nu s-a implicat suficient pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei. Este concluzia unui raport de control al Curţii de Conturi, care, pentru prima dată, a realizat un audit al performanţei Companiei Naţionale de Drumuri.

Verificările, care au fost făcute în toamna anului trecut, au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008-2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.

La 31 decembrie 2011, majoritatea drumurilor naţionale modernizate şi a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară, care împreună reprezentau circa 98,2% din reţeaua naţională de drumuri naţionale, aveau o durată depăşită, se arată în raportul de audit. Asta în ciuda faptului că Ministerul Transporturilor încasează sute de milioane de euro din taxa de folosire a şoselelor. Auditul „nu a identificat repere semnificative“ prin care compania „să poată fi definită ca o entitate performantă, profesionistă“. 

Curtea de Conturi arată că CNADNR a plătit aiurea penalităţi contractuale, după ce a renunţat la judecarea unor recursuri la Curtea de Apel. De asemenea, a plătit nejustificat sume cu titlu de „actualizări“ ale unor situaţii de lucrări sau „cost de finanţare“, aferente garanţiilor de bună execuţie.

Penalii de la Compania de Drumuri

Cum au fost risipite fondurile CNADNR ştiu doar directorii Companiei de Drumuri. În perioada auditată, la conducerea CNADNR s-au perindat nu mai puţin de cinci directori: Dorin Debucean, Dorina Tiron, Liviu Costache, Daniela Drăghia şi Mihail Băşulescu. Asupra unora dintre aceştia au planat grave acuzaţii de corupţie, fiind demişi cu scandal (Dorin Debucean, Daniela Drăghia şi Mihail Băşulescu).

Băşulescu a fost numit şef al CNADNR chiar dacă a lucrat la firma Romstrade, controlată de „regele asfaltului“ Nelu Iordache, care are contracte în derulare cu Compania de Drumuri. Băşulescu este cel care a semnat, în 2003, păgubosul contract cu americanii de la Bechtel pentru Autostrada Transilvania.  Nici succesorul lui, Mircea Pop, numit la conducerea CNADNR în vara anului trecut, nu s-a descurcat mai bine.

Mircea Pop, fostul adjunct al lui Băşulescu, a demisionat la finele lunii ianuarie, după ce presa a relatat că şefii CNADNR au petrecut la munte, deşi meteorologii anunţaseră că vremea se va înrăutăţi accentuat. Personaj controversat, Mircea Pop a derulat afaceri, prin firma sa de proiectare, DP Consult SRL, cu cei mai mulţi dintre „regii asfaltului“.

Afaceri păguboase cu „regii asfaltului

Printre nenumăratele nereguli descoperite de auditori se menţionează şi relaţia „specială“ a CNADNR cu constructorii supranumiţi „regii asfaltului“. Curtea de Conturi a prezentat în raport mai multe informaţii privind proiectul de modernizare a DN 67C Bengeşti - Sebeş (Transalpina), adjudecat în 2008 de compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.

Potrivit auditului, nu au existat suficiente elemente credibile, reale şi fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiţii, iar după ce opţiunea a fost făcută, derularea investiţiei a cumulat în practică, „în mod inexplicabil“, aproape toate tipurile de vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate de audit în activitatea specifică a companiei. În prezent, Nelu Iordache este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad şi se află în detenţie, iar compania Romstrade este în insolvenţă.

Relaţiile contractuale cu Spedition UMB, firmă patronată de Dorinel Umbrărescu, au adus alte pagube
CNADNR. În cazul plăţilor nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor, Compania de Drumuri a achitat firmei Spedition UMB, în perioada 2008 – 2009, pentru obligaţiile de plată restante, penalităţi de întârziere contractuale în valoare de 30,19 milioane de lei. Potrivit auditorilor, CNADNR nu şi-a apărat interesele patrimoniale până la epuizarea tuturor căilor legale de atac.

Cât cotizăm la stat sub forma taxei de drum

În 2012, Ministerul Transporturilor a colectat din taxa de trecere a Podului  Giurgiu-Ruse 175,4 milioane de lei (40 milioane de euro). Taxa de vinietă a mai adus la buget un miliard de lei (227 milioane de euro). De departe, statul încasează cei mai mulţi bani din taxa de drum percepută în preţul carburanţilor. Fiecare tonă de carburant este taxată cu 125 de euro. La un consum anual de 6,5 milioane de tone, taxa de drum din benzină se ridică la aproximativ 812 milioane de euro. Deci, anul trecut, şoferii români au fost taxaţi de stat pentru folosirea drumurilor cu nu mai puţin de un miliard de euro. Cu aceşti bani
s-ar fi construit peste 263 de kilometri de autostradă (la un preţ de 3,8 milioane de euro/kilometru – standard de cost stabilit de Guvern în 2010).

În ultimii ani, încasările statului sub forma taxei de drum au crescut în mod constant. Dacă în 2008 suma colectată din vânzarea vinietelor a fost de 671,5 milioane de lei, în 2011 şi 2012, aceasta a sărit de un miliard de lei, conform datelor comunicate de Ministerul Transporturilor, la solicitarea „Adevărul“. O dinamică asemănătoare au cunoscut şi încasările pentru trecerea podului Giurgiu-Ruse. În 2008, suma încasată din această taxă a fost de 58,9 milioane de lei. În 2012, suma aproape s-a triplat, ajungând la 175,4 milioane de lei.

Podul Giurgiu-Ruse, ca după bombardament

Statul român încasează anual milioane de euro sub forma taxei de trecere a Podului Prieteniei Giurgiu – Ruse (foto). Cu toate acestea, jumătatea de pod românească arată ca după bombardament. Nu puţini sunt şoferii care şi-au distrus maşinile în gropile căscate în drum. Odată trecuţi în partea bulgară, asfaltul devine impecabil. Vecinii bulgari au reabilitat partea lor de pod, ultima oară, în 2011. Atunci, traficul pe pod a fost restricţionat pe câte o bandă, alternativ, timp de cinci zile, pentru ca drumarii să toarne asfalt. Deşi încasează o taxă de trecere de trei ori mai mare decât percep bulgarii (6 euro, faţă de 2 euro), autorităţile române dau din umeri şi spun că nu au bani pentru reparaţia covorului asfaltic. Statul român a încasat numai anul trecut din trecerea podului peste 40 de milioane de euro, dar cu toate acestea autorităţile au solicitat finanţare europeană pentru proiectul de reabilitare a podului, însă acesta nu a fost încă aprobat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: