Adrian Păunescu, poetul stângii
0Traseul politic al poetului a inclus trei partide de stânga: Partidul Comunist, Partidul Socialist al Muncii şi Partidul Social Democrat. Adrian Păunescu s-a autodefinit întotdeauna ca un comunist şi nu s-a dezis de poziţia sa după prăbuşirea regimului.
Ascultati-l aici pe poetul Adrian Păunescu de pe patul de spital
Intrat în Partidul Comunist Român (PCR) în 1968, Păunescu s-a dovedit un susţinător înfocat al lui Nicolae Ceauşescu căruia i-a dedicat numeroase poezii omagiale, dar şi cântece în cadrul cenaclului Flacăra. În 1985, relaţiile sale cu Nicolae Ceauşescu s-au deteriorat după interzicerea spectacolelelor cenaclului.
Conducerea PCR a luat această decizie după ce cinci persoane au murit în urma unei busculade produse la un concert de la Ploieşti. Tot în 1985, PCR l-a sancţionat pe Păunescu cu vot de blam cu avertisment.
Totuşi, imaginea sa a rămas legată de cea a dictaturii comuniste, iar pe 25 decembrie 1989 Păunescu, ameninţat de bucureşteni revoltaţi, este nevoit să se refugieze la Ambasada SUA. În 1992, se înscrie în Partidul Socialist al Muncii (PSM), considerat succesor al PCR.
PSM a fost înfiinţat şi condus de Ilie Verdeţ, fost prim-ministru în perioada regimului comunist, între 1979 şi 1982. Ales senator de Dolj în 1992, Păunescu ajunge doi ani mai târziu numărul doi în partid.
Între 1992 şi 1996, partidul lui Verdeţ a susţinut guvernul Văcăroiu, fiind unul dintre componentele aşa-numitului "patrulater roşu" - format din PDSR, PUNR, PRM şi PSM. Adrian Păunescu este în primele rânduri ale susţinătorilor guvernului prin discursuri acide la adresa Opoziţiei.
La alegerile din noiembrie 1996, Păunescu intră în cursa prezidenţială dar obţine doar 0,67%. Partidul său nu reuşeşte să obţină numărul de voturi necesar intrării în Parlament.
Ultima emisiune în direct a titanului poeziei românești
Adrian Păunescu de pe patul de spital: "Eu vă salut de-a dreptul cordial, de-a dreptul cardiac",
Repetabila povară sau de ce ne place să ne scuipăm poeţii
Păunescu, într-unul dintre ultimele interviuri: „Sunt disperat! Îmi caut de lucru"
De la Verdeţ la Iliescu
Ulterior, demisionează din toate funcţiile deţinute în partid, în semn de protest faţă de inactivitatea conducerii. Demisia a fost respinsă de Consiliul Naţional al PSM. În septembrie 1998, Păunescu se înscrie în PDSR, partid devenit, în 2001, PSD.
Înscrierea într-un partid parlamentar îi readuce postul de senator de Dolj obţinut la alegerile din 2000. Multe din discursurile sale au stârnit controverse, cum ar fi, de exemplu, cel din noiembrie 2004, în care a pledat pentru eliberarea lui Miron Cozma, graţiat peste doar o lună de preşedintele Ion lliescu.
De altfel, Adrian Păunescu a fost un apropiat al lui Ion Iliescu, care l-a şi decorat în 2003, cu Ordinul Naţional „Steaua României" în grad de Cavaler. În 2004 a câştigat un nou mandat de senator pe listele PSD.
În urma poetului
Traian Băsescu, preşedintele României:
„ Poetul Adrian Păunescu rămâne în amintirea celor care l-au apreciat pentru măiestria creaţiei sale, pentru pledoaria constantă pentru valorile naţionale. "
Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD:
„ Este pentru noi toţi o pierdere, este unul dintre poeţii care au marcat istoria culturii noastre. "
Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD:
„ Un om de o valoare greu de restrâns în cuvinte. Un monument, un poet de geniu, un simbol al dragostei de neam. "
Corneliu Vadim Tudor, liderul PRM:
„ L-a prăbuşit psihic demascarea lui ca un fel de criminal de război, în aşa-zisul proces al comunismului. "
Câştigător în alegeri, dar fără mandat
Adrian Păunescu nu a reuşit să intre în Senat la alegerile parlamentare din 2008, cu toate că a obţinut primul loc în colegiul din Hunedoara unde a candidat.
Mandatul de senator l-a obţinut Dorin Păran (PDL), cel care s-a clasat pe locul 3, având cu 1.300 de voturi mai puţin decât Păunescu. Poetul obţinuse 14.933 de voturi, liberalul Ben-Oni Ardelean 13.967 iar Dorin Păran doar 13.691.
Adrian Păunescu a fost „victima" legii electorale negociate de colegul său de partid Viorel Hrebenciuc. Sistemul de reparatizare a mandatelor din legea electorală prevede o împărţire a locurilor direct proporţional cu numărul de voturi primit de fiecare partid.
La nivelul judeţului Hunedoara, PSD avea dreptul la un singur mandat de senator, repartizat lui Cosmin Nicula care obţinuse în colegiul său 19.563 voturi.