VIDEO Adevărul Live: de ce se tem britanicii de români? Cum a fost stricată imaginea României în Anglia

De la ora 15.00, jurnaliştii „Adevărul” discută cu fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu şi cu europarlamentarul Cristian Preda despre deteriorarea imaginii României în Marea Britanie şi despre greutăţile şi şansele pe care le găsesc românii care aleg să caute aici o viaţa. În dialog vor intra şi Sergiu Scripcă, care lucrează direct cu studenţi români din Marea Britanie, şi Andreea Nistor, care a studiat la University College London.

„Fiind român eşti privit ca o subrasă„ aşa scria o tânără româncă, studentă la una dintre cele mai bune universităţudin UK, într-o scrisoare publicată acum câteva luni, însă devenită virală în ultimele zile.

Declaraţiile studentei Ana Maria Macriş au trezit numeroase reactii atât pro, cât şi conta. Mulţi nu sunt de acord cu părerile româncei şi spun că nu se pune problema de discriminare în Marea Britanie. Da, într-adevăr, se confruntă cu dificultăţi, dar nu din cauză că sunt români.

Întrebarea este de ce a reizbucnit această problemă în Marea Britanie?

Diana Rusu: Nu numai noi avem probleme, ci venim la pachet cu bulgarii. Partidul naţionalist lui Nigel Farage a fost adresată ultimelor două state care au intrat în UE şi cărora li se vor ridica restricţiile de muncă şi studii.

În primul rând, România are o problemă de imagine. Şi este şi o problemă şi a britanicilor, pentru că ei o serie de frustrări din cauza valului de cetăţeni din Commonwealth şi Polonia, acuzându-i că le-au luat locurile de muncă.

Britanicii spun că  600.000 de polonezi au venit să le ia locurile de muncă. Dar nu, nu se va întâmpla aşa, analiştii europeni au spus că este eronat şi incorect politic. O discriminare pe care o face acest partid pentru a câştiga susţiner. Este o situaţie total diferită de cea din ziua de astăzi şi nici din punct de vedere social, nu se pot duce milioane de români dintr-o dată în afară.

De ce se tem britanicii de români? Cum a fost stricată imaginea României în Anglia 

Elena Dumitru: Studentii sunt descurajati de situaţia din Marea Britanie dupa tot scandalul si certurile politice?

Sergiu Scripca: Cred că la începutul anului au început să ezite şi am încercat să contrabalansăm curentul. Am primit multe mesaje pozitive şi opinii favorabile despre studenţii români. Ei pot foarte bine şi asta facem şi noi să ii punem în legătură cu alţi studenţi ca să vadă că nu există astfel de probleme în viaţa de zi cu zi. 

Londra este cel mai internaţional oraş al Europei, este un mediu pregătit să-i primească cu condiţia să fie pregătiţi să se integreze. Nu trebuie să privim asta în termeni de emigrare, pespectivă a lumii de secol 19. Nu e neapărat un exod de creere, ci exportăm educaţie, unul dintre cele mai valoroase lucruri. Vedem cum ei, în viaţa lor de zi cu zi, se orientează spre locurile cele mai potrivite pentru ei. 

Elena Dumitru: Este corect să fim priviţi la fel cum sunt etnicii romi care se duc să cerşească în străinătate?

Diana Rusu: Nu este corect să fim băgaţi la un loc cu celelalte grupuri cu probleme. Poate nu este un răspuns politically correct. Este clar o diferenţă între acei români care lucrează sau studiază şi aceşti oameni care fac parte din etnia romă care merg acolo şi se duc să cerşească, de exemplu. A cerşi nu înseamnă a munci.

În conversaţie s-a implicat şi Andreea Nistor, care a dezvăluit motivul pentru are a decis să tudieze în afara României.

Andereea Nistor: M-am hotărât în urmă cu doi ani, din cauză că îmi doream o experienţă alături de profesionişti, iar învăţămâtul britanic are mare legătură cu domeniul în care vreau să lucrez.

Crezi că britanicii au preconcepţii legate de est-europeni?

Andereea Nistor: Nu e foarte corect să discutăm la modul generald espre ce cred britanicii. Are de-a face cu educaţia şi britanicii care provind dintr-o anumită clasă socială, familiile educate cu venituri peste medie au un discernământ foarte corect şi nu mi s-a întâmplat niciodată să mă asocieze cu alţi români sau romi.

Mi-am dat seama încă de când am plecat că doresc să mă întorc în România, să lucrez în domeniul educaţional privat, unde există multă concurenţă pe piaţă şi multe servicii şi oportunităţi să facem proiecte noi. Cred că există mult mai multe loc pentru a inova, iar eu ştiam foarte clar ce voiam să fac.

Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a intrat în direct cu jurnaliştii Adevărul.

Dumitru Elena: Cât de realiste sunt aceste cifre – 50.000 de români şi bulgari care vor intra în Marea Britanie în primul an, de la ridicarea restricţiilor tranzitorii?

Adrian Cioroianu: Cred că este o greşeală din partea celor care consideră această prezenţă un pericol. Sunt estimări doar. Contează că eşti cetăţeni din interiorul UE ale căror lamentaţii sunt penibile. Aşa cum există presă tabloidă, există şi politică tabloidă. Politicienii populişti încearcă să profite de temerile cetăţenilor. În perioade de boom economic s-a profitat de români, şi în Spania şi Italia. Este vorba despre un singur partid, care nu este o voce politică serioasă în Marea Britanie. Există o temere faţă de temerile antisociale care vin din est. Pe lângă aceşti antisociali există foarte mulţi români care îşi fac firme şi afaceri.

Elena Dumitru: Cum să protejeze Marea Britanie piaţa muncii din ţară fără să se desprindă de UE?

Adrian Cioroianu: Sincer, nu cred că se poate. Cunoaştem cu toţii dezbaterea din Marea Britanie, faţă de statul lor particular, au o serie de politici diferite. Dar ca o ţară din UE nu poate înterzice unei alte ţări comunitare să intre pe piaţa muncii. Ar fi un act antieuropean.

Elena Dumitru: Cum au ajuns românii implicaţi într-o luptă internă pe scena politică din Marea Britanie?

Adrian Cioroianu: N-aş dramatiza. Istoria UE este recunoscută pentru că a căutat mereu un ţap ispăşitor. UE presupune un grad de coeziune, de interdependenţă. Fie că e din nord sau din sud, trebuie să fii preocupat de aceleaşi preocupări comune. Cei care vorbesc despre valul de imigraţie, sunt strict influenţaţi de politica interna. Orice politică, înainte de orice, este locală.

Dumitru Elena: Ce poate să facă Bruxellesul mai mult decât până acum? Au existat doar poziţii asumate verbal.

Adrian Cioroianu: Sunt convins că Bruxellesul va fi foarte încăpăţânat. Sigur că englezilor sau germanilor le convine un grad mai mare de suveranitate naţională. Cel puţin până acum a fost de partea intereselor noastre şi tendinţa este de consolidare.

Nicidecum nu este problema României, ci problemă europeană, a oricărui cetăţean european. Vorbim de o etnie care a venit în ultimele cinci secole de la este către vest. Dacă nu ar fi fost perioada comunismului ar fi mers către vest încă din anii `50. Încercările de închidere a graniţelor este o copilărie şi un act care trebuie pedepsit să nu pornim de la ideea că toţi se duc să fure.

Nu cred că soluţia este să le dăm bani să se întoarcă acasă, vorbim despre o etnie care se deplasează de la est la vest, constant. Dacă îi prind că fac fapte antisociale, să-i trateze ca pe infractorii lor. Adrian Cioroianu

Diana Rusu: Autorităţile române colaborează cu statele străine pentru a ajuta poliţia să-şi facă treaba şi pentru a controla infracţionalitatea?

Vă dau asigurarea că acest dialog există. Primele probleme au apărut în Austria. Dialog la nivel politic există. Niciun politiian responsabil nu va declara altfel. Dacă discursul lor electoral altfel este diferit, este de la sine înţeles. Populismul nu este nimic nou sub soare.

Elena Dumitru: Este vorba strict de o campanie electorală a partidului Ukip şi urmează să se calmeze apele? Europarlamentarul Cristian Preda răspunde jurnaliştilor Adevărul.

Cristian Preda: Nu, marele plan al lui Farage să obţină un scor mai mare, şi în alegerile pentru Parlamentul Europei. Este un om necivilizat, asemănător unor politicieni de la noi. Este cineva evitat pentru că nu e un politician care se poartă precum deputaţii dincelelalte grupuri politice.

Elena Dumitru: Această campanie „Go Home” ne-a adus daune suplimentare.

Cristian Preda: Problematic în această situaţie nu sunt românii, ci britanicii populişti. Nu migraţia e un pericol, ci populismul, nu numai pentru fiecare stat, ci pentru Europa. Cred că asta este soluţia, să ne asumăm identitatea europeană şi să mergem înainte contracarând acest val. Dacă noi ne victimizăm, suntem prizonierii acestei politici.

Noi trebuie să fim lucizi, să nu ne lăsăm intimidaţi. Trebuie să spunem foarte clar că suntem europeni. Unul dintre pilonii Europei este libera circulaţie, iar noi nu putem să cedăm acest drept.

Elena Dumitru s-a reîntors la scrisoare studentei românce în Marea Britania, despre care se poate crede că a picat în capcana generalismelor, cu sau fără fond. „Sergiu ne-a spus că românii sunt liberi să se întoarcă în România. Din experienţa ta, vor să se întoarcă acasă?”

Sergiu Scripcă: Ce vedem e că foarte mulţi dintre ei, odată terminate studiile, privesc întreaga paletă de opţiuni. Noi îi ajutăm să îşi găsească o slujbă. Pur şi simplu găsesc ceva care est relevant pentru fie, fie că e în România, Olanda, Marea Britanie sau oriunde altundeva.

Elena Dumitru: În iarnă, asociaţia la care lucraţi a început să strângă opinii de la universităţi, de la profesori despre studenţii români.

Sergiu Scripcă: Nu e vorba de superlative, ci sunt studenţi valoroşi. Mesajul final e că barierele de care vorbim sunt adesea superficiale. Scrisoarea studentei românce este un exerciţiu retoric. Nu cred că este lentila prin care văd cei care merg de-o parte şi de alta a graniţei.