Ioan Talpeş, la Adevărul Live. Unde se află România pe harta de putere a lumii?

Este cazul să ne punem întrebarea? Da, fiindcă nu este vorba de o hartă statică, tip manual de geografie, ci de una care se modifică în mod continuu, adesea în de mai multe ori în spaţiul aceleiaşi zile.

România este interesantă pentru negocierile care se desfăşoară pentru stabilirea mai multor hărţi de putere dar şi este un factor important în determinarea modului în care se va constitui viitorul raport de forţe în regiune. Iată ideile de la care a pornit  dialogul de pe Adevărul Live, între jurnalistul Cristian Unteanu şi invitatul său, generalul Ioan Talpeş, fostul director al SIE.

Ioan Talpeş: Vreau să vă spun de o vizită a mea la Moscova, din 1996. Am avut o vizită la SRI-uil lor, la KGB,eu fiind de la SIE. Mă rog, nu la KGB, la FSB, că se transformase între timp. Şi m-au întrebat generalii de ce vrem noi NATO? Ce e chestia asta cu NATO? De ce vă trebuie vouă NATO? Şi i-am întrebat şi eu  ce să facem, unde să fim? Toată lumea se împarte. Iar ei mi-au spus: continuaţi cu UE, că UE nu deranjează pe nimeni. M-au întrebat, uşor zâmbind, de ce nu vreţi să fiţi voi ca Elveţia, neutri? Eu le-am spus că nu e nimeni care să garanteze României un statut neutru la nivel internaţional. Atunci m-au întrebat: de ce nu faceţi ca Finlanda? Eu le-am spus că ştiu ce tratat de garanţii are Finlanda cu cei mari din NATO şi cu Rusia. Sunteţi gata să semnaţi cu noi un tratat asemănător cu cel pe care îl aveţi cu Finlanda? Nu se poate, mi-au spus. 

În decembrie 1989, dacă ceva a fost aruncat în aer, a fost sistemul de protecţie antiaerian. Adică sistemul radar, care era coordonat prin Tartatul de la Varşovia. Ne-a fost dat peste cap totul. Prin 92- 93, noi tot nu aveam sisteme radar. Atunci eu mi-am permis să-i propun preşedintelui Iliescu să facem o negociere cu Rusia. Să ştiţi că oficial i-am întrebat pe ruşi dacă sunt dispuşi să ne dea piesele să ne facem un nou sistem radar. M-au refuzat. Asta a fost pentru noi o informaţie extraordinară. Noi nu trebuia să contăm. Altfel spus, trebuia să fim la dispoziţia oricui în materie militară. 

De ce s-ar dori rescrieri de frontiere de către marii actori?

La ora actuală, ce se invocă României este incapacitatea de a funcţiona la nivel statal. Şi, mai departe, au şi prezumări că această incapacitate va intra în criză cam după anul 2020. În România de azi, mai mulţi dintre angajaţi sunt la stat. Politicienii actuali au ajuns să creadă că orice ar spune nu vor mai fi traşi la răspundere. De exemplu, Boc, în 2008, a ajuns la putere pentru că a proimis dublarea salariilor profesorilor. Apoi a spus că a venit criza şi că nu s-a mai putut ţine de cuvânt. L-a tras cineva de cămaşă? Nu. Sau exemplul domnul Tăriceanu care era să scufunde România. 

Credeţi că putem ajunge la situaţia Greciei?

Problema este că noi nu putăm să jucăm la nivelul Greciei. Nici n-am avut investiţiile care s-au făcut în Grecia. Stabilitatea socială în România se datorează pieţei de muncă europeană. Este evident că de acolo lucrurile se echilibrează. Până acum am mai avut ce să vindem, ce să recuperăm. Dar de acum ce mai avem? 

Pe noi cine ne apără?

Deocamdată, noi am reuşit nişte mari realizări. Suntem membri NATO şi UE. Sunt două lucruri aproape incredibile pentru situaţia noastră.