România pe harta lumii masonice. Radu Bălănescu: „Orice francmason are ca prioritate interesul naţional”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De la stânga la dreapta: Cristian Unteanu, Rudiger Templin, Radu Bălănescu şi Thomas W. Jackson  FOTO Dorin Constanda
De la stânga la dreapta: Cristian Unteanu, Rudiger Templin, Radu Bălănescu şi Thomas W. Jackson  FOTO Dorin Constanda

Radu Bălănescu, Mare Maestru al MLN şi Secretar Executiv al Conferintei Mondiale a Marilor Loji Regulare,Thomas W. Jackson, presedintele onorific al Conferinţei Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare şi Rudiger Templin, Mare Maestru al Marilor Loji Unite ale Germaniei, sunt invitaţii ediţiei Adevărul Live, unde au discutat semnificaţia acestei numiri pentru România.

Potrivit jurnalistului Cristian Unteanu, „dincolo de valoarea evenimentului masonic, România obţine un post simbolic într-o logică foarte specială de sistem, aceea care domină accesul la posturile-cheie din marile organizaţii internaţionale“.

Bucureştiul a devenit între 14 -18 mai centrul masonilor din întreaga lume, găzduind ediţia a XIII-a a Conferinţei Mondiale a Marilor Loje Masonice Regulare, cea mai mare reuniune masonică organizată vreodată în Europa Centrală de Est şi de Sud-Est.

După 16 ani în funcţia de Secretar Executiv al Conferinţei Mondiale a Masonilor, Thomas Jackson a predat ştafeta dr. Radu Bălănescu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, ales cu o majoritate confortabilă prin votul delegaţiilor masonice prezente la Bucureşti.  

Principalele declaraţii din cadrul emisiunii Adevărul LIve

Thomas W. Jackson: Am venit la această întâlnire din Bucureşti, care s-a încheiat ieri. Am venit în România în urmă cu 16 ani şi este uimitoare schimbarea în bine a acestei ţări. Conferinţa de anul acesta a fost una dintre cele mai mari.

Rudiger Templin (foto dreapta): Noi recunoaştem că masoneria română a fost cea mai puternică din blocul de Est al Europei şi exercită o influenţă puternică în lumea masonică. 

Rudiger Templin - mason FOTO Dorin Constanda

Conferinţa a fost organizată excelent, iar toată lumea a văzut că societatea francmasonă este o societate a secolului XXI, iar România este o parte importantă a acesteia. 

Masoneria română creşte pas cu pas şi va fi reprezentată de acum la nivel mondial prin dl. Bălănescu.

Radu Bălănescu: Pentru orice lojă regulară din lume, organizarea acestei conferinţe este cea mai mare onoare, deoarece reuneşte figuri proeminente ale masonilor din lume. A fost cel mai mare moment de lobby pentru România. Toţi oaspeţii, veniţi din 106 ţări, au putut să vadă cât este de ospitalier, cald şi educat poporul român. S-au întâlnit cu multă lume, nu numai din cadrul organizaţiei. Toţi au exprimat opinia că avem o ţară minunată cu posibilităţi de dezvoltare fantastice pentru viitorul apropiat şi pe termen lung. 

Cristian Unteanu: Ce înseamnă masoneria?

Thomas W. Jackson (foto dreapta): Una din cele mai mari dificultăţi este în a înţelege ce înseamnă masoneria, deci trebuie să ne întoarcem în istorie şi să vedem contribuţiile organizaţiei noastre. Nu a existat o altă organizaţie în istorie cu un impact mai mare asupra civilizaţiei decât masoneria. Am fost acuzaţi că vrem să dominăm lumea. Dar oamenii trebuie să se întrebe ce am făcut 300 de ani, când nici nu se ştia ce este masoneria.

Thomas W. Jackson  mason FOTO Dorin Constanda

Masoneria nu vrea să conducă societatea, ci să facă un om mai bun, pentru a influenţa pozitiv civilizaţia. Dacă ne uităm la exemple ca George Washington şi alţi oameni din istorie, toţi masoni, sunt recunoscuţi pentru obţinerea libertăţii ţării lor. Vrem să schimbăm omul şi să-l facem mai bun. Este unul dintre motivele pentru care istoricii au scris despre oamenii, masonii, care au schimbat istoria. Omul a obţinut laudele, nu francmasoneria.

Rudiger Templin: Nu pot decât să fiu de acord cu ceea ce a spus T. Jackson. Masoneria este o educaţie a personalităţii. Numai educat de acest stil poţi avea o poziţie mai puternică în lumea de azi, în activităţile tale, pentru că faci lucruri bune. Să ne gândim la Ataturk, cum a schimbat el sistemul otoman într-un sistem democrat. Asta înseamnă persoane educate în spiritul francmasoneriei.

Opinia mea este că în secolul XXI, masonii pot avea aceeaşi poziţie ca acum 250 ani, când au introdus noi concepte în societate. Suntem o parte importantă a societăţii, în fiecare din ţările în care ne aflăm. În România este cazul, dar sunt alte ţări chiar şi în Europa, unde nu este aşa. Trebuie să luăm măsuri pentru a echilibra balanţa. Francmasoneria este o metodă foarte bună pentru a educa persoanele care contează într-o societate.

Radu Bălănescu (foto dreapta): Să ne amintim şi de paşoptişti, de Bălcescu şi Kogălniceanu, oameni cu care ne mândrim şi care au contribuit la crearea statului nostru. Suntem într-o etapă nouă: multe mari loje regulare au adoptat o mult mai mare transparenţă în faţa societăţii. Este bine ca societatea civilă să ne cunoască intenţiile, să ştie ce facem pentru ţările noatre.

Radu Bălănescu mason FOTO David Muntean

MLN are o strategie foarte clară pe trei domenii deficitare: cultură, educaţie şi sistem sanitar. Avem multe programe în acest sens. Ne preocupăm permanent să promovăm excelenţa, valorile mari ale României, în ţară şi în afară. Sunt obiective pe care ni le-am propus şi cred că suntem pe un drum bun. Cea mai mare mulţumire pentru noi este să fim apreciaţi pentru ceea ce facem. A fi patriot înseamnă a avea grijă de imaginea ţării tale în afara graniţelor. 

Thomas W. Jackson: Francmasoneria nu trăieşte în trecut, trebuie să avem scopul ca noi să răspundem nevoilor actuale ale oamenilor. Realizăm schimbările societăţii moderne. Ne-am coborât standardele pentru a răspunde societăţii în care ne aflăm, dar asta nu înseamnă că am schimbat etica. Mă uit la cum se adaptează masoneria din Estul Europei. Nu ar fi în beneficiul niciunei societăţi civile dacă masonarie nu s-ar adapta societăţii în care trăieşti.

Rudiger Templin: Tom are dreptate. A experimentat în ultimele decenii diferite dezvoltări şi evoluţii, iar în Europa am avut parte de schimbări majore după 1989. Există o tendinţă de a avea un stil mai democratic. Una dintre valorile principale ale masoneriei este să inducă toleranţă în lume.

Este important să studiem trecutul pentru a înţelege cauzele problemelor. Dezvoltarea diferită între Est şi Vest face ca activitatea dintre popoare să fie dificilă uneori. Dacă ne uităm la Africa sau estul Europei vedem că societatea se dezvoltă şi ni se cere ca fiecare persoană educată în francmasonerie să ajute altă societatea din alte regiuni să se dezvolte mai bine. Trebuie să avem societăţi mai umaniste. 

Radu Bălănescu: Alegerea în această poziţie de Secretar Executiv nu se face în funcţie de regiune. În ultimii ani, masoneria est-europeană şi din Africa au devenit nişte motoare ale masoneriei mondiale, de veche tradiţie, ca cele din Vest. Sunt multe moduri de a prezenta masoneria regulară. Dar principiile noastre sunt aceleaşi şi nu le vom schimba niciodată. MLN a fost unul din co-organizatorii Zilei Culturii . MLN organizează Gala Premiilor franc-masoneriei în parteneriat cu 16 universităţi şi Academia Naţională.

Oferim 7 premii de câte 10.000 de euro, pentru 7 români care au făcut ceva în domeniul excelenţei. Avem un program în MLN, pentru toţi membrii acesteia şi familiilor lor, în care le oferim posibilitatea să se trateze, inclusiv în străinătate, dacă nu îşi permit. Acordăm burse pentru copii excepţionali, în ţară şi în lume. Le recomandăm celor care studiază afară să vină după terminarea studiilor şi să lucreze în România pentru a contribui la ridicarea societăţii româneşti. Dar ne caracterizează un soi de discreţie şi doar uneori facem publice unele acte de caritate.

Thomas W. Jackson: Obiectivul principal pentru un francmason este să iei un om bun şi să-l îmbunătăţeşti. Nu putem schimba acea parte. Dar ce face de exemplu un mason român la nivel mondial trebuie într-adevăr dezvoltat prin acte caritabile.

Radu Bălănescu: Prioritatea este una clară: orice francmason are ca prioritate interesul naţional. Nu există niciun mare maestru în lume care să le spună masonilor să asculte de el sau să facă ceva împotriva interesului naţional. Prima frază din jurământ este să respecţi Constituţia şi legile ţării. Nu se poate face nimic împotriva legilor ţării şi a interesului naţional.

Thomas W. Jackson: În fiecare ţară, masonii sunt angajaţi, sunt dedicaţi să ajute ţară. Există o obligaţie faţă de ţară, mai ales dacă statul este dominat de ceva rău, noi trebuie să îmbunătăţim acest lucru. Dar nu impunem ideea de a fi patriot.

Rudiger Templin: Comparată cu alte ţări din Europa de Est, recunoaştem că în România există o organizaţie bine structurată, care îşi asumă responsabilităţilor faţă de ţară. În România avem membri mai tineri, deci aici avem mai multe speranţe, decât în state care au avut francmasonerie şi în timpul Războiului Rece. Eu am văzut dezvoltarea între Est şi Vest în Germania, pentru că vin din RDG. Ştiu cum aţi trăit aici. Tinerii masoni au un interes mare pentru temele societăţii, lumea se uită spre viitor. Sunt optimist. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite