VIDEO ADEVĂRUL LIVE: Cum şi de ce se şubrezeşte încrederea în Biserică?

VIDEO ADEVĂRUL LIVE: Cum şi de ce se şubrezeşte încrederea în Biserică?

Clerul BOR s-a implicat în problemele societăţii

În ultimele săptămâni clerul Bisericii Ortodoxe Române a luat atitudine în marile dezbateri ale societăţii româneşti - cazul Roşia Montană şi problema maidanezilor. Sunt aceste poziţii tranşante ale BOR din ultima vreme datorate faptului că ultimele sondaje de opinie arată o scădere a încrederii cetăţenilor în Biserică? La această întrebare au căutat răspunsuri preotul Eugen Tănăsescu şi sociologul INSCOP Darie Cristea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Patriarhul Daniel s-a implicat în dezbaterea privind eutanasierea câinilor fără stăpân explicând că „un om valorează mai mult decât întreg universul material“.

În acelaşi timp, BOR a anunţat că se opune proiectului minier de la Roşia Montană pe baza argumentaţiei Academiei Române.

Aceste luări de poziţie tranşante din ultima vreme vin pe fondul unei  scăderi a încrederii românilor în BOR, mai multe instituţii de sondare a opiniei publice sesizând acest trend descrescător. În acelaşi timp există şi contestatari ai sondajelor care spun că există o neclaritate a măsurătorilor

Însă scăderea încrederii în biserică este pusă şi pe seama unor derapaje ale reprezentanţilor bisericii. Cazul de la Bacău al preotului care slujea în penitenciar şi îi ajuta pe deţinuţi cu telefoane mobile este unul relevant pentru acest argument.

Preotul Eugen Tănăsescu (prin skype) şi sociologul INSCOP Darie Cristea răspund la întrebarea ”De ce scade încrederea cetăţenilor în Biserică” şi vor încerca, împreună cu jurnaliştii Adevărul Liviu Iolu şi Călin Nicolescu să aşeze în noul context social ultimele luări de atitudine ale BOR.


Principalele declaraţii din timpul emisiunii:

Preotul Eugen Tănăsescu:
 
Sondajele exprimă nişte păreri subiective, iar conceptul de „încredere în biserică“ este un concept mai larg. În ce avem încredere? În oamenii Bisericii? În practicile ei? În instituţie? Fiecare răspunde după ce crede el. Există o neclaritate în sondajul acesta. Sociologii ar trebui să-şi rafineze întrebările, pentru a primi răspunsuri mai clare.
Niciodată Biserica nu s-a ferit de adevăr. Sondajul ne-ar arăta ce avem de făcut pe viitor. Un sondaj e un instrument foarte util, pentru că ne arată un puls. Ne-ar arăta ce metode să folosim pentru a promova învăţăturile Bisericii. Există o teologie socială, care ne arată cum anume ne comportăm în societate. 
 
Sociologul Darie Cristea:
 
Rezultatele sondajului nu relevă sub nicio formă o siuaţie alarmantă, nici măcar pentru Biserică. La începutul anului 2013, mai multe investigaţii sociologice au constatat că încrederea în Biserică a scăzut sub pragul de 70 la sută. Din punct de vedere sociologic, asta nu înseamnă nimic. Important e cum evoluează acest tipar de încredere. 69 la sută e din sondajul INSCOP din martie. Ipoteza mea este că în cel mai recent sondaj, ale cărui rezultate încă nu le avem, se va constata o uşoară creştere, pentru că tocmai am traversat o perioadă cu sărbători religioase importante, precum şi una în care s-au făcut multe nunţi. Scăderea încrederii este legată şi de anumite scandaluri din mass-media, apare o anumită influenţă care se pot coagula într-o opinie. 
 
Indicatorul de încredere nu măsoară altceva decât ce îşi propune să măsoare, ce măsoară în orice instituţie politică, socială, unii răspund din punctul de vedere al întâmplărilor personale, nu se ştie cum se ajunge la răspuns, dar se ajunge la o imagine a opiniei publice, că românii au multă încredere în Armată şi Biserică. Se amestescă o idee generală a instituţiei respective şi perspectivele personale. 
 
Ca să vedem ceva relevant, ne uităm pe serii lungi de date pentru a observa nişte tendinţe. Nu e corect să comparăm sondaje din anumite perioade, cum nu e corect nici să comparăm instituţii de tip diferit. În cazul Bisericii, părerile sunt extrem de subiective, unii nu fac diferenţa dintre Biserică şi Dumnezeu, de exemplu. Bineînţeles că întrebările pot fi decompuse, se poate face, dar nu e acelaşi lucru. 
 
Este foarte posibil ca exprimarea clară a unei poziţii a Bisericii în probleme ale societăţii să influenţeze încrederea populaţiei. E foarte important ca marile instituţii să se pronunţe pe temele fierbinţi ale societăţii. Dar influenţa acestor poziţii este în general de scurtă durtă, unii care salută acum poziţia Bisericii cu şase luni în urmă condamnau construirea Catedralei Mântuirii Neamului.
 
Preotul Eugen Tănăsescu:
 
Biserica are tot dreptul să se pronunţe pe anumite teme de interes general. În cazul Roşia Montana, luând rezultatele Academiei, Biserica se poate pronunţa. Cei din piaţă încearcă să sublinieze faptul că o instituţie de încredere a ţării îi sprijină.
 
Călin Nicolescu, redactor-şef adjunct adevarul.ro:
 
E o ipocrizie firească la cei care se folosesc acum de poziţia exprimată de BOR. Momentul în care îmi convine părerea ta, te citez şi te iau ca aliat. Cred că e o ipocrizie firească la nivelul societăţii, e un grad de ipocrizie acceptabilă din partea ONG-urilor, a celor care au criticat proiectul Catedralei Mântuirii Neamului. 
 
Preotul Eugen Tănăsescu: 
 
Referindu-mă la căderile colegilor mei, Sfântul Ioan Gură de Aur arată că aceste căderi au fost mereu prezente în Biserică, acum ea este mai ridicată datorită dezvoltării tehnologice şi posibilităţii de mediatizare. Cauzele ar fi nepregătirea celui care îşi doreşte preoţia, ispitele, adesea mulţi intră în cler neînţelegând ce li se cere, confundând preoţia cu poziţia de funcţionar public. Preoţia are anumite rigori, anumite canoane, pe care trebuie să ţi le asumi. De aceea, preoţii sunt mult mai ispitiţi. De la preoţi se aşteaptă să fie modele, de aceea fapta preotului este mult mai detestabilă, preotul trebuie să fie conştient de asta. Nu că aş vrea să-i scuz pe colegii mei, dar aceste cazuri ar trebui să fie tratate corect, să se pronunţe şi autoritatea bisericească în ce le priveşte. Ca în cazul preotului de la Bacău, care a fost suspendat. Faptul că enoriaşii şi colegii l-au susţinut la tribunal este un mod de a atrăta că nu îl condamnă, că nu aruncă cu pietre în el, nu e vorba de presiune publică. 
 
 
Darie Cristea:
 
Prezentarea cazurilor negative prin mass-media, are o influenţă asupra opiniei publice, indiferent de care instituţie este vorba. În străinătate, se urmăreşte şi cum s-a încheiat cazul, dacă s-a sesizat sau nu s-a sesizat, s-au luat măsuri, nu s-au luat măsuri, aşa este corect şi în felul acesta se creează o presiune pozitivă asupra acestor corpuri profesionale. 
 
Calin Nicolescu: 
 
Eu nu am văzut încă un caz în care Colegiul Medicilor care să dezvăluie că un medic e vinovat de ceva, de exemplu. Iată, în cazul preotului din Bacău, cel puţin public, s-au luat măsuri.
 
Preotul Eugen Tănăsescu:
 
În cadrul Bisericii au fost cazuri pe care chiar autorităţile bisericeşti le-a depistat în interiorul ei şi s-au luat măsuri şi au apărut în presă doar ulterior, în cazurile în care cei acuzaţi s-au arătat nemulţumiţi de hotărârie autorităţii bisericeşti. 
 
Darie Cristea:
 
Evident că cei care răspund în sondaje, fiind vorba de un eşantion naţional, se referă la Biserica la care aparţin, nu neapărat la Biserica Ortodoxă. Dar fiind vorba de o populaţie în majoritate ortodoxă, putem face o aproximare, pe baza teoriei probabilităţilor, că majoritatea se referă la Biserica Ortodoxă, aproximativ 90 la sută. 
 
Preotul Eugen Tănăsescu:
 
În general, tendinţa este de scădere, în ceea ce priveşte încrederea în Biserică. Unele motive ţin de Biserică, de modul în care reacţionează în spaţiul public, ţin şi de viaţa fiecărui cetăţean, pentru că secularizarea, scăderea valorilor morale creează probleme şi duce la o scădere a încrederii în Biserică, fără să fie nevoie ca Biserica să facă neapărat ceva. Şi viziunea cultelor protestante contribuie la asta, prin tendinţa de a fi mai aproape de viaţa socială şi chiar de cultura capitalistă. Scopul Bisericii nu e să facă misiune socială. Există o latură socială a activităţilor bisericeşti, dar ea nu e prioritară, activitatea principală e propovăduirea cuvântului lui Dumnezeu. Biserica vrea să construiască o comuniune a oamenilor. Sigur că mai sunt cazuri în care noi, slujitorii Bisericii, mai gafăm şi când credinioşii au aşteptări false.
 
Călin Nicolescu:
 
Unul dintre cele mai mari reproşuri pe care oamenii le au faţă de Biserică este perceperea taxelor pentru orice practică (botez, nuntă etc.)
 
Preotul Eugen Tănăsescu:
 
Din banii pe care îi daţi la Biserică, ei se duc în două direcţii: taxa care e pentru nevoile bisericeşti, şi se dă chitanţă, a doua e donaţia, care nu e impusă, e lăsată la latitudinea fiecăruia. Unii şi-ar dori să fie fără donaţie, slujitorii să slujească pe gratis. Taxa e strict pentru cheltuielile bisericii. Salariile preoţilor se iau din donaţii pentru că aceste donaţii se contabilizeazăă în parohie, în nişte acte interne, din care se plătesc şi dările la stat. Banii aceştia sunt fiscalizaţi intern, adică sunt gestionaţi intern.
Acel lux care i se reproşeaz preotului nu e din salariul său, preotul se poate ocupa şi cu alte activităţi. Sunt proet de zece ani, am un salariul de aproximativ 1.400 de lei, n-am mare maşină luxoasă, n-am vilă, stau într-un apartament cu două camere, aşa că dintr-un salariu de preot nu poţi să-ţi permiţi un asemenea lux.
Un preot trebuie să fie media situaţiei financiare a enoriaşilor săi. Ar fi deplasat ca într-un sat el să vină cu o maşină foarte scumpă sau în Capitală să nu aibe nici maşină sau să aibă haine ponosite.
 
Darie Cristea:
 
Percepţia oamenilor e foarte compozită, porneşte din backgroundul lor cultural, antropologic, şi e mult mai greu să te pronunţi asupra unei instituţii spirituale faţă de o institutie politică. Biserica e cea mai atipică instituţie asupra cărora cerem opinia oamenilor. Nu există nişte standarede de evaluare obiective. E posibil ca oamenii nici să nu înţeleagă exact semnificaţiile instituţiei. De aceea, nu e foarte relevant când într-un sondaj a scăzut cu câteva procente nivelul de încredere.
Văzând că există acestă tendinţă de scădere, probabil că Biserica a ales să se implice în chestiunile sociale. Dar e şi dificil să asumi o poziţie, când există şi implicaţii politice. Iar Biserica ar trebui să aibă un rol de moderator. E bine ca Biserica să îşi asume poziţii pulibce, are tot dreptul.
 
Preotul Eugen Tănăsescu:
 
Poziţiile publice în cazul BOR sunt exprimate de Sfântul Sinod, iar preoţii trebuie să rezoneze cu ele. Dar preotul la predică poate să expice sau să îmbogăţească poziţia Sfântului Sinod, de aceea Sf. Sinod e în comunicare cu toţi membrii clerului.
Preoţii nu pot face un sindicat pentru că ei nu pot fi împotriva celor pe care îi reprezintă. Un preot într-o parohie nu este decât un reprezentant al ierarhului, împotriva căruia nu poate să fie, nu poate ieşi din comuniunea cu el. Preotul nu e un simplu angajat ce poate face ce vrea el în parohia lui. Nu există conceptul de biserică privată. Şi de aceea sunt multe chestiuni de neînţeles, este nevoie de discuţii şi dialog, de aceea am şi acceptat să fiu blogger ”Adevărul”. 
 
În ceea ce priveşte predarea religiei în şcoli, contrar opiniei celor care se opun, nu putem lăsa copilul nici într-un relativism, să aleagă singur, o soluţie ar fi ca în clasele primare să se predea aceste elemente confesionale, iar pe măsură ce copilul creşte să se predea religia la nivel interconfesional, de informare, de istorie a religiilor.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: