Adevărul Live: Rusia taie gazul Ucrainei. Cum poate Moscova să pună României piedici economice?

Rusia taie gazul Ucrainei 

Jurnaliştii Ion M. Ioniţă (redactor-şef Historia) şi Liviu Iolu au discutat, la Adevărul Live, despre schimbările care pot apărea pentru România după tăierea gazului rusesc către Ucraina şi după anexarea Crimeei de către Rusia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Principalele declaraţii:

Ion. M. Ioniţă:Rusia utilizează din plin arma gazului. Este vorba şi de datoriile pe care Ucraina le are şi pe care Rusia le reclamă în acest moment. Ucraina nu are de unde să plătească atâţia bani. Preţul la gaz pe care Rusia l-a ridicat foarte mult, odată cu începutul crizei din Kiev. Pînă atunci exista un preţ preferenţial pentru Ucraina, care mai apoi a crescut brusc. Efectele le ştim pentru că am mai trecut prin o asemenea experienţă. S-a mai întâmplat ca Ucraina să preia o parte din necesităţile sale de gaz din ceea ce transporta către Uniunea Europeană. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi în prezent. Din fericire, această criză se produce într-un moment de vară, când populaţia consumă mai puţine gaze. Lucrurile pot evolua neplăcut dacă nu se stabileşte un preţ, pentru că aici este cheia: preţul la gaze. O reglementare în favoarea Rusiei duce întotdeauna la scăderea preţului la gaze. O situaţie pe care Rusia nu şi-o doreşte duce la o creştere a preţului la gaze pentru ţara respectivă. Aşa s-a întâmplat cu Ucraina.

UE este direct interesată pentru că se aprovizionează prin conductele de gaze care străbat Ucraina. Deşi există acel traseu de aprovizionare Northstream prin Baltică, pentru Germania, care ocoleşte Polonia. Pentru Ucraina, ruşii nu au construit încă o alternativă. Se vorbşete de Southstream prin Marea Neagră, dar proiectul nu a prins contur. Tot din motive politice. Aşadar Ucraina rămâne un teritoriu prin care tranzitează gazul rusesc către centrul Europei. În momentul în care ruşii închid livrările către Ucraina, aceasta are capacităţile tehnice să deturneze gazul folosit pentru UE şi să-l folosească pentru propriile necesităţi. Şi gazul pentru UE va ajunge în cantităţi mult mai reduse.

Despre platoul continental al Mării Negre

A apărut un alt actor care poate contesta graniţele. Am avut delimitarea zonelor exclusive cu Ucraina la Haga. În aceste ape se caută hidrocarburi, gaze naturale. Mizele sunt uriaşe. Mişcările sunt calculate. Sunt lucruri complicate. Avem decizia Curţii, dar românii trebuie să fie pregătiţi pentru că pot apărea discuţii pe această delimitare cu Rusia. 

Faptul că avem un acord cu Rusia privind fauna din Marea Neagră.....

Chestiunea Crimeei este destul de sensibilă. Anexarea nu va fi recunoascută de niciun stat european. Din punct de vedere juridic e greu de pus această problemă. Rămâne de văzut ce se găseşte sub Marea Neagră. Sperăm să existe zăcăminte importante.

Platoul este locul unde se ciocnesc interesele ruseşti şi americane

Sunt câţiva actori importanţi: Rusia, Ucraina, Turcia, România, Bulgaria. S-a vorbit de intenţia Rusiei de a reveni în Sudul Ucrainei şi de a prelua Odesa. Pe flancul sud-estic se impune o întărire a prezenţei NATO americane. Zona de la Marea Neagră rămâne în atenţia strategilor americani. Să nu ne aşteptăm la mutarea unor baze importante din vestul Europei spre această zonă. SUA nu intenţionează să schimbe strategia şi să încalce Tratatul SUA-Rusia din 1997.

Luni, la ora 9.00, a expirat ultimatumul impus Kievului în vederea plăţii unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari, motiv pentru care Rusia a decis sistarea furnizării de gaze către Ucraina

Decizia Gazprom riscă să conducă la perturbări ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, dintre care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, ca în precedentele conflicte gazifere, în 2006 şi 2009.
 
În acelaşi timp, anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă ridică o abruptă problemă geostrategică: poate Rusia să afecteze interesele economice şi energetice ale României pe platoul continental al Mării Negre? Răspunsuri ample pe acest subiect au dat ieri, pe adevărul.ro, doi experţi în energie.
 
Profesorul universitar Radu Dudău şi avocatul Laurenţiu Pachiu, membri ai Energy Policy Group, au făcut o amplă analiză tehnică în revista „Foreign Policy“ (FP) a unui subiect care nu a irumpt încă: cum ar putea anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă să pericliteze atât de aşteptata exploatare a perimetrelor energetice româneşti din Marea Neagră, obţinute în urma procesului internaţional dintre România şi Ucraina? Cei doi specialişti au identificat puncte de posibil atac rusesc şi, în acelaşi timp, au schiţat şi elementele de apărare.    
 
După anexarea Crimeei, România s-a văzut pusă în situaţia de facto de a avea frontieră comună în Marea Neagră cu Federaţia Rusă. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările