VIDEO Cele mai importante evenimente din 2013. Unteanu: „UE se gândeşte la noi formule de sancţionare, după ce s-a petrecut în România“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Acordul de coabitare între preşedinte şi prim-ministru a fost încălcat de mai multe ori
Acordul de coabitare între preşedinte şi prim-ministru a fost încălcat de mai multe ori

Anul 2013 se încheie, dar care este bilanţul? Care sunt aşteptările pentru 2014? Jurnaliştii Adevărul Cristian Unteanu şi Ion M. Ioniţă au realizat o analiză a amplă a evenimentelor politice care au marcat anul 2013 şi au vorbit despre alegerile europarlamentare din primăvara anului viitor.

 

Despre ameninţările teroriste:

Ion M. Ioniţă: Anul se încheie sângeros, după atentatele din Rusia, Volvograd. Există ameninţări şi în capitala UE, lucrurile sunt îngrijorătoare. Anul 2014 ridică multe semne de întrebare. În Rusia, la anul, sunt programate Jocurile Olimpice din februarie. Însă,  în România, atenţia este atrasă de subiecte interne, domestice, restul subiectelor parcă s-ar întâmpla pe o altă planetă. Noi nu încercăm să venim cu altfel de abordări. Iată că aceşti terorişti îşi fac în continuare treaba, îşi ating ţintele. Putin încearcă să dea această imagine de forţă pentru Rusia, care a câştigat partida cu UE în contextul aderării Ucrainei.

Unteanu: Să ferească Dumenezeu să se întâmple ceva la Olimpiadă. 

Ion M. Ioniţă: Unde e Snowden acum, cine are grijă de el? Este un joc cu multe faţete, pe măsură ce deschizi o uşă, se mai deschid şi altele. Snowden nu şi-a vărsat toată puşculiţa, mai are şi alte documente pe care aşteaptă să le publice.

Presa românească este în criză, a ajuns foarte jos în momentul acesta. Seamănă foarte mult cu politicienii, aproape se identifică. Presa română este interesată numai de imagine, vrea să apară afişul bine. Aşa avem iluzia că păcălim realitatea, ceea ce mi se pare grav. Este şi calea cea mai facilă, fără să faci conexiuni sau analize.

Vreau să remarc totuşi faptul că presa română are diverse componente. Reacţiile în anumite situaţii au fost extraordinare.Să nu uităm ce s-a întâmplat în marţea neagră. Reacţia presei a fost aşa cum trebuie, a reacţionat foarte bine, este un exemplu. Clasa politică a mers pe şest, noaptea, dar presa a disecat şi i-a făcut pe politiceni să facă pasul înapoi. Aţi văzut ce reacţii au venit de afară, de la ambasade.S-au dus fizic la Parlament, au luat actele , s-au uitat şi au tras semanalele de alarmă. Presa poate opri derapajele.

Despre MCV

Unteanu: Politicienii români au darul de a se spăla imediat pe mâini. Trec trei zile, lăsăm capul în jos, iar lumea uită. Raportul există deja, nu a fost publicat. UE are întodeauna nevoie de un tablou negru la care să se raporteze. Când UE este în căutare de astfel de exemple, România oferă cu laxitate un asemenea subiect. Acesta va fi un subiect de campania pentru europarlamentare. Principiul oii negre. În unele state UE se spune că există o corupţie structurată, endemică. Acest termen trebuie auzit şi de politicienii noştri. Problema corupţiei devine un subiect de amploare în patru state din Estul Europei: România, Bulgaria, Turcia şi Grecia.

Care au fost cele mai importante evenimente interne şi externe ale anului 2013 şi de ce?

Ion M. Ioniţă: Noi am dat justificarea perfectă în marţea neagră.

Unteanu: Nu fusese nimic care să reîntoarcă ochii specialiştilor către nerespectarea statului de drept. Când se rosteşte sintagma nerespecatarea statului de drept, UE se întoarce la amomentul aderării, când ne-am obligat să respectăm acest principiu. UE se gândeşte la noi formule de sancţionare, după ce s-a petrecut în România şi, pe alocuri, şi în Ungaria. Până la suspendarea dreptului de vot, UE pregăteşte un sistem de sancţiuni pe trei trepte, iar România este un subiect de discuţie.

Ion M. Ioniţă: Limbajul dublu a dăunat foarte mult. Ne-am luat nişte angajamente la Bruxelles, dar aici, peste noapte, apar bomebele atomice. UE nu ştie când este serioasă şi când nu clasa politrică din România. Avem nişte posibilităţi strict legale de a ne face auziţi la Bruxelles, prin europarlamentari. Este umilitor pentru noi că unii politicieni nu s emulţumesc nhumai că fură, ci se gândesc să scape de închisoare modificând legea.

Unteanu: Candidaţii români la eruopparlamentare ar trebui să ştie măcar o limbă strină. 

Ion M. Ioniţă: Două.

Unteanu: Atunci n-ar mai candida nimeni.Discuţia ar trebui să înceapă de la un criteriu de şcoală elementară.

Ion M. Ioniţă: Partidele ar trebui să selecteze tineri bine prtegătiţi, care să ne reprezinte la Bruxelles. Tineri care nu au nicio legătură cu baronii locali şi care nu sunt învăţaţi cu mişmaşurile de aici. La noi, toţi candidaţii pentru Bruxelles văd posturile ca pe o sinecură.

Unteanu: Nu am văzut niciodată ca eurodeputaţii români să-şi pună toţi semnătura pe om listă, să susţină toţi un proiect pentru România. Trebuie să avem un grup de omanei competenţi care să se bată pentru interesul naţional. Noi nu acţionă ca un grup unit, care să apre RO, pentru că asta le scrie pe tricouri.

Ion M. Ioniţă: N-am văzut grupul europarlamentarilor români să ia poziţie atunci când engelezii au spus că îi vom invada din ianuarie 2014. Dacă nici aici nu au putut apăra România, atunci când? Lista noastră pentru Bruxelles va avea aceleaşi nume. Cred că la urne va fi o prezenţă scăzută, noi aveam această tradiţie de a nu vota la europarlamentare.

Despre politica internă:

Ion M. Ioniţă: Preşedintele s-a reinstalat ca lider al Opoziţiei, în condiţiile în care Opoziţia nu există în România. MArea lui problemă este că nu are un succesor, căruia să-i transfere puterea lui. Dreapta este mai fragmentată ca oricând. O sumă d eincertitudini care întâmină alegerile prezidenţiale. Pe celălalt flanc, avem un USL care este fragmentat, falia dintre PSD şi PNL s-a depăratat. Societatea românească nu cred că mai este sensibilă la mitul salvatorului, după ce Traian Băsescu a stat 10 ani la Cotroceni. În 2014, nu vom mai avea un candidat rău şi unul bun, ca până acum. În 2014, nu mai avem personalităţi. Există o diluare de personalităţi, nu mai există o competiţie dualistă.

Pe plan intern, anul 2013 a fost anul acordului de coabitare dintre preşedinte şi premier, un acord semnat o singură dată şi încălcat de nenumărate ori. USL a început anul ca o alianţă cu o forţă nemaîntâlnită în Parlament şi îl termină marcată de conflictele PNL-PSD, conflicte acutizate de incertitudinile electorale ale lui 2014. Traian Băsescu este ajutat de gafele USL să revină în poziţia de preşedinte-jucător, dar lipsa unei personalităţi pe care să o desemneze drept „succesor“ la prezidenţiale complică situaţia în perspectiva alegerilor din 2014.

Pe plan extern, SUA, UE, Rusia, China desenează un joc complex cu evoluţii spectaculoase. În ciuda eşecului UE de a aduce Ucraina mai aproape, Republica Moldova a dobândit o poziţie favorabilă pe drumul european, ceea ce l-a făcut pe preşedintele României să anunţe un nou proiect naţional. Reacţiile din afară şi din interior nu au întârziat să apară. Care sunt perspectivele lui 2014?

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite