„Academia infractorilor români”. 14 persoane au fost reţinute în acest caz, iar trei sunt cercetat sub control judiciar

În urma audierilor făcute de procurorilor DIICOT, 14 persoane au fost reţinute, iar alte trei sunt cercetate sub control judiciar, în dosarul „Academia infractorilor români”, ele fiind suspectate că făceau parte din grupare de hoţi care în ultimii doi ani ar fi furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproape 10 milioane de euro, din magazine din Europa. Liderul grupării, Marin Botez, a fost pus sub urmărire penală, el fiind deja arestat.

Cele 14 persoane au fost reţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) după mai multe ore de audieri, aceştia urmând să fie duşi în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

De asemenea, anchetatorii au stabilit ca trei persoane să fie cercetat sub control judiciar.

Surse judiciare au precizat că faţă de Adrian Botez, zis Ţâţă, s-a început urmărirea penală, acesta fiind deja arestat după ce a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare  pentru tentativă de omor.

La sediul DIICOT au fost audiate, joi, 34 de persoane, printre acestea fiind atât suspecţi, cât şi martori.

Ancheta în acest dosar a început în 2013, când Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a început monitorizarea activităţii infracţionale a grupării conduse de Adrian Botez, zis „Ţâţă”, grupare ce se ocupa cu tâlhării, furturi şi jafuri pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

„Este un caz unic în istoria DIICOT, din 2004 şi până acum. În jurul acestui dosar a fost format un grup comun de anchetă constituit din procurori din România, Marea Britanie şi Belgia”, a declarat, joi, procurorul-şef adjunct al Direcţiei, Giorgiana Hosu.

Gruparea, compusă din peste 100 de executanţi, toţi recrutaţi din judeţul Neamţ, acţiona precum cele din filmele de acţiune. Mai exact, persoanele recrutate erau antrenate, coordonate şi controlate special pentru a pătrunde în forţă în magazine de lux de bijuterii şi ceasuri de pe teritoriul Uniunii Europene.

Persoanele recrutate nu ştiau unde au loc antrenamentele

Membrii acesteia erau antrenaţi în imobile închiriate special în acest scop, cu geamuri acoperite cu folii negre. Erau duşi în aceste imobile cu saci negri pe cap. Erau amprentaţi, li se întocmeau dosare personale şi li se luau probe ADN. Mai mult, în aceste dosare erau menţionate numele membrilor familiei şi datele personale ale membrilor familiei, ale prietenilor, ale rudelor şi chiar ale prietenelor. De asemenea, erau chestionaţi despre viciile pe care le aveau.

Din documentele procuroriilor reiese că „noii membri erau instruiţi conform regulamentului grupării cum trebuie să se comporte şi ce să declare pe parcursul unei anchete penale ori în timpul interogatoriilor, în cazul celor prinşi de poliţie după comiterea jafurilor, să nu folosească mijloace de comunicare (telefoane, internet) în casele de antrenament şi nici atunci când comit faptele pentru a nu putea fi localizaţi ori interceptaţi, să îşi dea date de identificare false şi să declare că sunt cetăţeni din Republica Moldova pentru a îngreuna stabilirea identităţii de către autorităţile judiciare, să nu dea declaraţii în caz de depistare, să poarte două rânduri de haine la fapte şi să îşi modifice semnalmentele pentru a nu putea fi depistaţi după comiterea jafurilor”.

Casele de antrenament au fost închiriate în Bucureşti, Cluj, Constanţa, iar programul de pregătire dura 90 de zile.

„După mulţi ani în care eram obişnuiţi cu destructurarea unor grupări infracţionale care acţionau după reguli nescrise, iată că avem una cu reguli scrise, fiind descoperit un cod. Regulile acestui grup sunt adunate într-un cod numit «Regulamentul Academiei Infractorilor Români». Este un cod cu capitole distincte referitoare la pregătirea fizică, pregătirea psihică, teoretică şi de anchetă prin care trebuia să treacă fiecare membru al acestei grupări”, a mai spus Hosu.

Aceasta a precizat că „Academia infractorilor români” figura în cod ca înregistrată la Interpol, la Europol şi la DIICOT.

 Cum acţiona „Academia infractorilor români”

Când acţionau, membrii grupării ştiau exact magazinele de lux în care trebuiau să intre şi măsurile de protecţie ale acestora. Erau pregătite din timp posibilităţile de atac, traseele de fugă, niciodată nu se foloseau pentru fugă autoturisme. De asemenea, era cunoscut din timp locul unde puteau fi lăsate sau îngropate temporar bijuteriile furate, tabăra infracţională fiind stabilită întotdeauna la periferia acestor oraşe

Jafurile erau comise atât pe timpul zilei cât şi pe timp de noapte, fiind folosite inclusiv cocktail-uri molotov pentru pătrunderea în magazine. Au fost jefuite în acest fel magazine de pe teritoriul Marii Britanii, Italiei Franţei, Austriei, Belgiei, Germaniei, Olanda şi Andorra.

Fiecare atac dura 60 de secunde, iar cineva stătea la uşă pentru a cronometra. Fiecare membru al grupării avea un rol bine stabilit.  Se acţiona după metoda celebrei grupări sârbe „Pantera roz”.

Suspecţii prinşi: „Nu văd, nu aud, nu vorbesc”

Ulterior, toată marfa şi toate sumele de bani pe care le-au obţinut membrii grupării au fost aduse şi investite în România.

În momentul în care un membru al grupării era capturat, acesta comunica întotdeauna cu liderul grupării prin scrisori adresate familiei sale în care era folosit un limbaj codificat prin care liderul era atenţionat cu privire la greşelile comise care au dus la capturarea sa, la greşelile  eventuale ale colegilor de echipă şi la participanţii rămaşi în libertate pe teritoriul acelui stat.

De asemenea, liderul grupării era asigura întotdeauna de tăcerea celui care era capturat. Gruparea funcţiona după legea „Omerta”: nu văd, nu aud, nu vorbesc.

În acest caz, anchetatorii au făcut 52 de percheziţii domiciliare şi pus sechestre pe bunurile suspecţilor printre care se află şi Rolls Royce de culoare mov.

Cum era structurată „Academia infractorilor români”

Exista un comandant suprem, un contabil, ofiţeri activi de o anumită vârstă şi ofiţeri în rezervă. Existau avocaţi pentru membrii grupării, acuzaţi în cadrul grupării de trădare. 

În urma acţiunii de joi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, 34 de persoane vor fi duse la audieri, dintre acestea, 27 fiind suspectate de tâlhărie şi furt.

Ancheta DIICOT în acest dosar a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei. Mai mult, urmărirea penală în acest caz a însemnat implicarea a aproximativ 200 de anchetatori de la SRI, Direcţia Operaţiuni Speciale (DOS), Investigaţii Criminale, Jandarmerie şi DIICOT, care au lucrat în colaborare cu alţi oameni ai legii din străinătate, potrivit unor surse judiciare.

Gruparea sârbă „Pantera Roz”, responsabilă de jaful armat de la Cannes

Celebra grupare sârbă „Pantera Roz”, al cărei mod de operare a fost împrumutat şi de banda lui Adrian Botez, ar fi vinovată de peste 340 de jafuri din 1999 încoace. 

Din grupare fac parte persoane din Serbia şi Muntenegru, unii foşti combatanţi în războaiele din anii ’90. Are 200 de membri şi un nucleu dur de 20-30 indivizi, proveniţi din trei mari grupări, cel din oraşul Njs fiind cel mai dur. Gruparea a dat lovituri în cele mai faimoase magazine de bijuterii din lume. 

Tokyo, Dubai, Montecarlo, Londra, Paris, Saint Tropez – sunt doar câteva dintre oraşele „vizitate” de hoţi. 

Diamantele şi colierele erau revândute apoi unor cumpărători care aşteptau în Kosovo, Rusia, Israel, Elveţia şi Italia. Potrivit „Financial Times”, Interpol descrie modul în care operează această bandă drept „curajos şi rapid". Într-un jaf din 2007, doi membri ai grupării au intrat cu maşina în vitrina unui magazin de bijuterii din Dubai, după care au fugit cu o „pradă" de 11 milioane de euro. Întregul atac a durat mai puţin de un minut. 

Inclusiv jaful armat din 2013, de la Hotelul Carlton din Cannes (sudul Franţei), unde avea loc o expoziţie când au fost furate bijuterii în valoare de 103 milioane de euro , a fost pusă în seama „Panterei Roz”. 

Experţii citaţi de presa internaţională spun că jaful a avut loc la câteva zile distanţă de la evadarea din închisoare a unui membru din această bandă. În mod ironic, la Hotel Carlton din Cannes s-a filmat celebrul film al lui Alfred Hitchcock "Să prinzi un hoţ" în 1995. Filmul spunea povestea unui hoţ de bijuterii din Riviera franceză.

Potrivit „Business Insider” bijuteriile furate la Cannes aparţineau casei de diamante Leviev, care este deţinută de miliardarul israelian Lev Leviev,  cel care deţine mallul AFi Palace Cotroceni din Bucureşti.

Botez, liderul grupării, condamnat la 10 ani de închisoare, eliberat din „greşeală” 

Liderul reţelei ar fi interlopul Adrian Marin Botez, prins pe 16 ianuarie 2015 după ce a fost căutat mai mult de şase luni, după ce fusese eliberat din Arestul Capitalei, deşi tocmai primise o condamnare la zece ani de închisoare pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu.

Adrian Marin Botez a fost lăsat să plece de subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei, deşi primiseră o minută de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare.

Cei trei subofiţeri de la arestul Poliţiei Capitalei care l-au lăsat liber pe Adrian Botez, după ce acesta a fost condamnat definitiv pentru că a încercat să îl omoare pe Dumitru Mironescu, sunt cercetaţi de procurorii Parchetului Judecătoriei Sectorului 4, pentru neglijenţă în serviciu.

Cercetările au fost deschise după ce, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2014, la Arestul Central al Capitalei a venit o minută de la Curtea Supremă în care se arăta că Adrian Marin Botez a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare. Angajaţii de la arest ar fi interpretat în mod greşit documentul trimis de instanţă şi ar fi crezut că Botez trebuie de fapt pus în libertate, astfel că acesta a fost eliberat în acea noapte. Adrian Botez a fost dat atunci în urmărire, poliţiştii reuşind să îl prindă după mai bine de şase luni.

Eliberarea din greşeală a lui Adrian Botez a determinat luarea unor măsuri speciale de protecţie pentru şeful Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Felix Bănilă, şi pentru familia acestuia. Asta pentru că acesta a primit pe adresa Parchetului o scrisoare de ameninţare din partea interlopului băcăuan, expediată din arestul Poliţiei Capitalei cu o noapte înainte ca acesta să fie eliberat. Şeful Parchetului Bacău este cel care a desfăşurat ancheta în dosarul în care Adrian Botez, zis "Ţâţă", a fost condamnat pentru tentativă de omor.

În urma verificărilor interne făcute de Poliţia Română, Mihai Pruteanu, care se afla atunci la conducerea Poliţiei Capitalei, a fost sancţionat cu avertisment. Ulterior, Pruteanu a fost eliberat din funcţie, la cerere, de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Prins în apropierea Curţii Supreme

Adrian Marin Botez, zis "Ţâţă", şi alţi şapte bărbaţi care, în 2011, au vrut să-l omoare pe Dumitru „Puiu” Mironescu au fost condamnaţi definitiv, în 30 iunie 2014, la pedepse cu executare cuprinse între nouă şi doisprezece ani de închisoare, în dosarul cunoscut ca "Bariera".

Ceilalţi şapte condamnaţi - Claudiu Laurenţiu Păvalucă, Cătălin Bogdan Rusu, Constantin Manea, Vlăduţ Romeo Zîmbrean Sbranca, Vasile Stoleru, Valentin Dorin Păvălucă şi Constantin Cătălin Crăciun - erau toţi în arest la data condamnării definitive.

Adrian Marin Botez, dat în urmărire naţională din mai 2011, fusese prins în apropierea Curţii Supreme, în luna mai 2014, chiar în ziua când se judeca dosarul său de tentativă de omor, ulterior fiind dus în arestul Poliţiei Capitalei.

Dumitru Puiu Mironescu a fost victima unei tentative de asasinat, în 14 februarie 2011, în zona trecerii la nivel cu calea ferată de la Lilieci, din municipiul Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul lui Adrian Botez.

Adrian Botez îl considera pe Dumitru Mironescu implicat în asasinarea lui Gheorghiţă Mararu, care a fost împuşcat de Cristian Chilat, zis "Falău", în noiembrie 2010, în răfuiala de la Cafe Latino, din municipiul Bacău. În aprilie 2012, Falău a fost condamnat definitiv la 19 ani de închisoare pentru omor calificat, tentativă la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor.

Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:

VIDEO „Academia infractorilor”, gruparea de hoţi români care dădea o spargere în 60 de secunde, coordonată din închisoare

„Academia infractorilor români”, reţeaua formată din crema hoţilor români, care în ultimii doi ani ar fi furat bijuterii şi ceasuri în valoare totală de aproximativ zece milioane de euro, din magazine de lux din Europa, a fost destructurată de DIICOT. Gruparea, coordonată de interlopul Adrian Botez, condamnat la 10 ani de închisoare, era organizată după reguli militare stricte, aceştia având un regulament strict de funcţionare.