Abandonat pe moment de CCR, Dragnea riscă o sentinţă definitivă luni. Borza, despre motivul real al amânării: CCR aşteaptă după Înalta Curte
0
Fără ordonanţele de modificare a Codurilor penale şi fără o decizie de la CCR pe completele specializate, liderul PSD trebuie să apară luni în faţa judecătorilor Curţii Supreme, unde poate primi o sentinţă definitivă în dosarul angajărilor fictive. În prima instanţă a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare. „Judecătorii CCR aşteaptă soluţionarea acestui dosar, după care se vor pronunţa şi ei”, este de părere deputatul Remus Borza.
„Miza este uriaşă. În cazul admiterii sesizării, sute de dosare penale ar urma să fie rejudecate. În unele dintre ele, este posibil să se fi împlinit termenul de prescripţie a răspunderii. Deşi judecătorii constituţionali au amânat de ieri pentru azi pronunţarea, timpul s-a dovedit a fi prea scurt pentru o astfel de hotărâre. Patru magistraţi opinează pentru admiterea sesizării, patru pentru respindere, rămânând un singur judecător indecis. El este cel care va înclina balanţa.[...]
Dar motivul real al amânării este legat mai degrabă de dosarul lui Liviu Dragnea, care se află în recurs la ICCJ cu termen pe 15 aprilie. Judecătorii Curţii Constituţionale aşteaptă soluţionarea acestui dosar, după care se vor pronunţa şi ei. Şi Tudorel Toader, din aceleaşi raţiuni, joacă alba neagra cu ordonanţele. Şi judecătorii constituţionali, şi ministrul Justiţiei stau după Înalta Curte în speranţa că poate Liviu Dragnea va fi condamnat şi trimis la ocnele de sare sau la tăiat stuf în Deltă.
Într-un atare scenariu, CCR ar respinge sesizarea Parlamentului privind un conflict juridic între puterea legislativă şi puterea judecătorească. Evident, şi Tudorică fără frică ar scăpa de ordonanţe şi cu obrazul curat. Ar răsufla uşurată şi doamna Vasilica, care nu ar mai trebui să dea extemporal la Bruxelles şi sa aibă pe conştiinţa activarea Art. 7 din tratatul Uniunii împotriva României”, scrie deputatul independent Remus Borza pe blogul său.
Amânarea de joi: judecătorii pot oricând să vină cu o soluţie definitivă în acest caz
Decizie neaşteptată a CCR: sentinţa cu privire la completele specializate, aşteptată joi mai ales de Liviu Dragnea a fost amânată pentru o săptămână, adică până pe 19 aprilie. Pe liderul PSD îl ajuta o decizie înainte de 15 aprilie când are loc ultimul termen în procesul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman şi ar putea fi pronunţată şi o sentinţă.
De altfel, luni, Dragnea este aşteptat la Curtea Supremă să depună mărturie în acest dosar după ce la termenul precedent a obţinut o amânare pe motive medicale.
După pledoariile finale instanţa poate pronunţa o sentinţă definitivă, în condiţiile în care în faza de apel nu au apărut probe noi iar martorii şi-au menţinut declaraţiile anterioare. Pe fond, a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare.
„Din momentul în care Curtea rămâne în pronunţare, judecătorii pot oricând să vină cu o soluţie definitivă în acest caz. Ei nu sunt nicidecum obligaţi să ţină cont de amânarea dictată de CCR. Procesul va merge mai departe”, a explicat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR.
De altfel, avocatul Toni Neacşu, care a apărat-o în procesul angajărilor fictive pe Bombonica Prodan, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, iar acum o reprezintă pe Olguţa Şefu, fost director executiv adjunct al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Teleorman, a declarat pentru Hotnews că „s-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanţă pentru a se pronunţa Curtea Constituţională".
CCR, amânare pentru a studia efectele unei decizii
Concret, joi, CCR a amânat pentru a doua oară o decizie pe tema completelor specializate, judecătorii având nevoie de date suplimentare de la Consiliul Superior al Magistraturii. Asta după ce Cristina Tarcea, şefa Curţii Supreme, a anunţat că 170 de cauze, soluţionate în ultimii 15 ani, ar putea fi afectate de o decizie CCR favorabilă lui Florin Iordache care s-a plâns că există un conflict de natură constituţională între Înalta Curte şi Parlament, deoarece instanţa nu a constituit complete de 3 specializate pentru faptele de corupţie.
În plus, Tarcea a precizat că o decizie de acceptare a sesizării ar putea afecta toate instanţele din ţară, subliniind că din cele 15 Curţi de apel din ţară doar 4 au formate complete specializate pe soluţionarea dosarelor de corupţie. „Efectul major al unei decizii va fi asupra tuturor instanţelor din ţară”, a susţinut şefa Curţii Supreme.
O astfel de interpretare este susţinută şi de fostul preşedinte al CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă. „Infracţiunile de corupţie şi cele asociate corupţiei nu sunt judecate numai de Înalta curte, sunt alte sute de dosare pe rolul celorlalte instanţe şi probabil de aici şi decizia CCR de amânare, pentru a afla amănunte, mă gândesc, e logic, raţional, dacă şi la celelalte instanţe se procedereza în acelaşi fel”, a declarat acesta.
Sesizarea lui Iordache, lipsită de relevanţă juridică
La rândul lor, experţii în Drept susţin că sesizarea formulată de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, este lipsită de orice relevanţă juridică. „În primul rând, sesizarea e informă, a fost făcută de un om care nu are calitatea să o facă. În lege se spune clar cine are calitatea să o facă, şi în niciun caz un locţiitor căruia îi sunt delegate atribuţiile de conducere. Aceeaşi discuţie a fost şi în cazul Avocatului Poporului, căruia i se cerea sesizarea CCR, iar adjuncţii lui au explicat de ce nu pot să facă acest lucru. Oricum nu era nicio urgenţă aici, nu ardea casa în cazul unui articol de lege din 2003. Iar în ceea ce priveşte fondul sesizării, ea nu are nicio relevanţă juridică. Nu există o şcoală de specializare a judecătorilor în corupţie. A fost o prevedere care să justifice un spor salarial de 40%, altfel ea nu are nicio justificare. Cei de la secţia penală a Curţii Supreme au spus că toţi judecătorii sunt specializaţi, deci ce reclamă dl. Iordache este doar o diferenţă semantică”, a explicat Augustin Zegrean.
Cazul ilustrează o fragilitate instituţională
Florin Iordache a invocat miercuri în faţa judecătorilor constituţionali decizia dată de CCR cu privire la completele de 5 judecători, o decizie ce a redeschis zeci de procese de corupţie soluţionate definitiv de Curtea Supremă. Experţii în Drept sunt de părere însă că acest nou episod, cât şi precedentul cu completele de 5, prin care Dragnea a reuşit să-şi amâne procesul cu 6 luni, arată în fapt fragilitatea instituţiilor statului. „Este vorba în primul rând de slăbiciunea partidelor politice şi de faptul că PSD a devenit proprietatea personală a domnului Dragnea; de politizarea CCR, ca urmare a unei gândiri constituţionale eronate continuate din anii 90 şi de incapacitatea oamenilor din instituţii de a se ridica la nivelul aşteptărilor cetăţenilor unei ţări europene. Practic avem o situaţie în care interesul unei singure persoane de a scăpa de o condamnare penală întrece interesul de a preserva setul de instituţii care ne definesc ca democraţie”, este de părere Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti.
Încercările lui Dragnea de a scăpa de o sentinţă
Reamintim că la finalul lunii trecute, Florin Iordache, delegat la conducerea Camerei Deputaţilor de Liviu Dragnea a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe motiv că instanţa supremă nu a format complete specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, aşa cum cere Legea 78/2000. Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea, care au cerut în instanţă anularea sentinţei de condamnare pronunţată pe fond şi reluarea procesului. Cererea are puţine şanse de reuşită la Curtea Supremă, magistraţii respingând recent două sesizări identice, pe motiv că la instanţa supremă toţi judecătorii sunt specializaţi să judece dosarele de corupţie.
Speranţa pricipala, fapt recunoscut şi de avocatul Toni Neacşu, era o decizie a CCR pe această speţă. O decizie favorabilă a CCR ar anula sentinţa de condamnare pronunţată pe fond în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat pentru a doua oară şi reluarea judecăţii cazului de la zero. În acest context, specialiştii spun că cel mai probabil va interveni termenul de prescripţie a infracţiunilor de care este acuzat şi liderul PSD ar scăpa astfel cu totul de acuzaţiile de instigare la abuz în serviciu din acest dosar.
Dosarul „Angajări fictive”
Dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, începând cu 8 octombrie 2018, în contextul controverselor ce priveau completele de 5 judecători. Precedentul termen, efectiv primul din acest dosar în care au fost administrate probe, a fost în 18 martie, când Dragnea ar fi trebuit să fie audiat.
În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”.
Ordonanţa de modificare a Codurilor, în aşteptare
Decizia CCR era cu atât mai importantă cu cât miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a reiterat că nu va promulga ordonanţele de urgenţă de modificare a Codurilor penale, ordonanţe care i-ar fi permis liderului PSD să scape de acelaşi dosar. În proiectul acestor ordonanţe era prevăzută o reducere a termenelor de prescripţie pentru infracţiunile de abuz în serviciu ce ar fi făcut ca, în cazul lui Liviu Dragnea, aceste termene să se fi împlinit deja.
Se încarcă comentariile...
