A fi sau a nu fi anchetată Rovana Plumb în dosarul Belina. Va îndrăzni DNA să ceară preşedintelui aviz?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos Octav Ganea/ Parlamentul a respins în 2017 cererea DNA de a aviza începerea urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, în dosarul privind Insula Belina
FOTO Inquam Photos Octav Ganea/ Parlamentul a respins în 2017 cererea DNA de a aviza începerea urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, în dosarul privind Insula Belina

Fostul deputat PSD Rovana Plumb, în prezent europarlamentar, ar putea răspunde până la urmă pentru implicarea ei în transferul Insulei Belina de la Apele Române la CJ Teleorman, unde a ajuns, de facto, în proprietatea lui Liviu Dragnea, care o transformase în domeniu personal de pescuit.

În prezent, „Dosarul Belina” se judecă pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, însă în cazul Rovanei Plumb, în toamna anului 2017, Parlamentul s-a opus ridicării imunităţii pentru începerea urmăririi penale, acesta fiind acuzată de complicitate la abuz în serviciu. Potrivit DNA, fostul ministru al Mediului, ar fi iniţiat şi promovat o Hotărâre de Guvern, cu încălcarea procedurilor, „prin care s-a urmărit crearea unei aparenţe de legalitate a trecerii Insulei Belina”.

Când poate fi redeschisă urmărirea penală

Potrivit Codului de Procedură Penală, articolul 335, (2), reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale are loc „în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale”. Întrebarea pentru jurişti este în ce măsură pierderea imunităţii parlamentare, ceea ce a dus la clasarea cauzei în cazul Rovanei Plumb, constituie genul de împrejurare la care se face referire în Codul de procedură penală.

Nistor Călin, procurorul-şef interimar al DNA, a declarat pentru „Adevărul” că deşi norma imunităţii parlamentarilor şi miniştrilor crează un tratament discriminatoriu, în interpretarea sa, în această speţă, elementele noi trebuie să fie elemente de probatoriu. „Din cele patru cereri din ultimii doi ani şi jumătate niciuna nu a fost urmată de o cerere de efectuare a urmăririi penale. În astfel de cazuri procurorii sunt nevoiţi să-i trimită în faţa instanţei doar persoanele pentru care nu este necesară încuviinţarea Parlamentului. Acest fapt crează un tratament discriminatoriu, pentru că este nedrept să răspundă doar unii. Până la urmă procurorul reprezintă interesele generale ale societăţii şi ar trebui să exercite acţiunea penală faţă de toate persoanele implicate în săvârşirea unei infracţiuni. În acest caz se poate reitera cererea către preşedintele României, dacă apar probe sau elemente noi. În practica judiciară discuţiile sunt împărţite, însă dacă ne ducem la alte situaţii din Codul de Procedură Penală, de exemplu cererea pentru efectuarea unei percheziţii, legea zice de elemente noi de probaţiune. Pierderea calităţii de deputat nu echivalează cu apariţia unui element nou”, a precizat acesta.

Această interpretare nu este însă unitară în rândul specialiştilor în Drept. „Atâta timp cât nu a intervenit prescripţia faptelor, se poate cere redeschiderea urmăririi penale dacă a dispărut impedimentul ce a condus la clasarea cauzei. Situaţia este similară cu cazul în care o soluţie de clasare se bazează pe o probă care ulterior este desfiinţată de o instanţă de judecată”, este de părere avocatul Adrian Cuculis.

„În interpretarea actuală redeschiderea urmăririi penale se poate face doar dacă au apărut elemente noi, ce nu au fost avute în vedere iniţial. Curtea Constituţională s-a pronunţat anterior pe această temă, sesizările pe vechiul cod fiind respinse. Poate că ar fi cazul ca Înalta Curte să fie provocată cu un răspuns în acestă materie. Este nevoie de o argumentare a ÎCCJ în acestă materie, însă ea trebuie sesizată”, a declarat un fost procuror.

Procurorul reprezintă interesele generale ale societăţii şi ar trebui să exercite acţiunea penală faţă de toate persoanele implicate în săvârşirea unei infracţiuni. Nistor Călin Procuror-şef interimar DNA

Precedentul Dan Nica

În cadrul Parlamentului European, Rovana Plumb se bucură de imunitate doar pentru faptele pe care le face în perioada în care îşi exercită mandatul. Aceasta a fost procedura urmată de forul european în cazul unui alt europarlamentar PSD, Dan Nica, inculpat în dosarul Microsoft pentru faptele comise în calitate de ministru al Comunicaţiilor. Atunci procurorii DNA au cerut iniţiat Parlamentului European ridicarea imunităţii, însă instituţia a transmis că atâta vreme cât faptele de care era acuzat Dan Nica s-au petrecut înainte de preluarea mandatului, trebuie să se aplice procedura naţională privind imunitatea.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite