VIP-urile penale care invocă decizia CCR ca să scape de condamnările definitive primite pentru abuz în serviciu

VIP-urile penale care invocă decizia CCR ca să scape de condamnările definitive primite pentru abuz în serviciu

Nicusor Constantinescu FOTO: Mediafax

Fostul şef al CFR Mihai Necolaiciuc, fostul baron de Constanţa Nicuşor Constantinescu şi fostul primar al Sectorului 6 Cristian Poteraş vor să scape de condamnările definitive în baza deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu.

Mai mulţi înalţi demnitari sau aleşi, condamnaţi definitiv la ani grei de puşcărie pentru abuz în serviciu, cer instanţelor anularea condamnărilor. Cu toţii fac acest demers în baza celebrei decizii a Curţii Constituţionale din 15 iunie 2016, care a dezincriminat parţial abuzul în serviciu. Între timp, a mai apărut un motiv care le dă speranţe şi anume decizia din 9 februarie 2017, dată  de Curtea de Apel Alba Iulia.

Magistraţii au dezincriminat infracţiunea de abuz în serviciu în cazul fostului secretar general al CJ Hunedoara Daniel Dan, care fusese condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare. Sentinţa a fost dată într-un dosar având ca obiect „contestaţia la executare”. Însă DNA a anunţat că va ataca această sentinţă.

„Ţarul CFR“ cere anularea celor 8 ani de închisoare

Printre cei care speră să scape de închisoare se numără fostul director al CFR Mihai Necolaiuc (foto). Acesta a depus pe 2 februarie la Judecătoria Sectorului 1 o  „contestaţie la executare”.  El cere ca sentinţa la 8 ani de închisoare pentru abuz în serviciu să fie anulată.

Colegii săi de dosar, afaceriştii Adrian Gaşpar şi Dumitru Creştin, au fost condamnaţi la câte doi ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu, după ce firma lor a avut mai multe contracte cu CFR-ul. Pe 14 februarie au depus la Judecătoria Sectorului 1 o „contestaţie la executare”. 

Şi fostul preşedinte al CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu, care a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Centrul Militar Zonal” a făcut o solicitare asemănătoare. Concret, pe 2 februarie, avocaţii acestuia au depus la Judecătoria Slobozia o cerere de aplicarea legii penale mai favorabile în urma „intervenirii unei legi penale noi” . Cazul a fost declinat la Tribunalul Ialomiţa.

Pe aceeaşi cerere a mers şi fostul director general la Hidroelectrica, Traian Oprea care execută o pedeapsă de 7 ani pentru abuz în servciu. Pe 14 februarie acesta a depus o cerere la Tribunalul Bucureşti, pentru intervenirea unei legi penale mai favorabile.

Afaceristul Marian Iancu, care are două condamnări, 14 ani în Rafo-Carom şi 13 ani şi 8 luni în Rafo-VGB joacă la două capete. Milionarul are printre infracţiunile pentru care a fost găsit vinovat şi instigarea la abuz în serviciu şi a depus săptămâna trecută la Tribunalul Bucureşti, două contestaţii la executare şi o cerere de intervenire a unei legi penale noi.

Cazul „Cristian Poteraş“

Cea mai complexă acţiune o are însă fostul primar al sectorului 6 Cristian Poteraş (51 de ani). Fostul edil a fost condamnat pe 22 mai 2015, la 8 ani cu executare pentru 6 infracţiuni de abuz în serviciu. El a fost găsit vinovat că a retrocedat ilegal zeci de hectare de teren, prejudiciul adus statului fiind de aproape 60 de milioane de euro.

După decizia Curţii Constituţionale, Poteraş a deschis în serie mai multe procese: unul de revizuire a sentinţei (14 septembrie 2016), unul de contestare la executare (26 ianuarie 2017) şi unul pentru intervenirea unei legi penale noi (13 februarie 2017).

Apărarea: condamnat că a încălcat o HG

Practic, Cristian Poteraş (foto) cere anularea condamnării şi eliberarea din penitenciar. Apărătorii acestuia invocă decizia Curţii Constituţionale şi spune că a fost găsit vinovat doar că ar fi încălcat Hotărârea de Guvern nr. 890/2005 care reglementează modul de constituire şi funcţionare a comisiilor care stabileau dreptul de proprietate. Astfel, spun avocaţii acestuia, fostul edil ar beneficia de prevederile CCR.

Pe de altă parte, procurorii DNA susţin că Poteraş a fost condamnat că a încălcat cel puţin două legi: Legea 18/1991 a fondului funciar şi Legea 169/1997 de completare a Legii fondului funciar. Apoi, inclusiv HG 890/2005, invocat de Poteraş, era dat în executarea Legii 18/1991. În acest moment, procesul de revizuire al sentinţei este pe rolul Judecătoriei Sectorului 6. Judecătoria Sectorului 5 a reunit procesele de contestaţie la executare şi cel de intervenire a unei legi penale noi, iar pe 17 februarie, magistraţii au respins ca neîntemeiată cererea lui Poteraş.

Decizia CCR nu este lege

Procurorii DNA au arătat că în cazul deciziilor Curţii Constituţionale emitentul este Curtea Constituţională, iar în ceea ce priveşte legile şi ordonanţele, Parlamentul României sau Guvernul, după caz, astfel că deciziile CCR nu au caracter de lege. În plus, CCR a explicat într-o altă decizie că doar cei care au ridicat excepţia de neconstituţionalitate, în timpul procesului, pot beneficia de prevederile acesteia.

Într-o opinie dintr-o hotărâre a CCR, judecătoarea Mona Pivniceru a subliniat că în cauzele judecate definitive, până la data publicării deciziei de admitere a Curţii Constituţionale, numai revizuirea este singurul şi unicul remediu pe care părţile îl au la dispoziţie.

Ce a decis CCR anul trecut

Curtea Constituţională a arătat pe 15 iunie 2016 că în definiţia abuzului în serviciu, sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Practic, Curtea Constituţională nu consideră abuz în serviciu dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: