Şoferii, cobai pentru experimente legislative promovate în Parlament şi Guvern

România ocupă locul doi în UE după numărul de morţi din accidente rutiere

Guvernul le pregăteşte o supriză neplăcută şoferilor. Examenele pentru permis vor fi înregistrate video, iar candidaţii trebuie să aibă minim zece clase. În plus, doar şcolile de şoferi cu promovabilitate de minim 50% vor fi autorizate. Specialiştii afirmă că anumite prevederi sunt discriminatorii.

Autorităţile intenţionează să modifice legea ca să-i educe pe şoferi şi să reducă numărul accidentelor rutiere. Modificările apar în noua Strategie Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2016-2020, aprobată recent de Guvern.

Potrivit documentului, România trebuie „să devină o ţară sigură din punct de vedere al traficului rutier pentru cetăţenii ei, pentru investitori şi turişti, pentru cei care o tranzitează, prin reducerea progresivă, în perioada 2016 - 2020, a numărului victimelor accidentelor rutiere, pentru a ne putea înscrie în graficul comun stabilit de statele membre UE“.

Concret, potrivit strategiei adoptată de Guvern, autovehiculele implicate în accidente rutiere nu vor mai circula decât după efectuarea unei inspecţii tehnice de siguranţă, autorizaţia şcolilor de şoferi va fi prelungită doar dacă cel puţin 50% dintre cursanţi  vor promova examenul pentru permisul auto, baremul de evaluare medicală şi psihologică pentru obţinerea permisului auto va fi actualizat periodic, pentru eliminarea posibilităţilor de obţinere a avizelor în mod fraudulos, iar perioadele în care şoferii trebuie să efectueze controlul medical vor fi reduse după ce aceştia împlinesc o anumită vârstă.

Condiţii discriminatorii

Una dintre cele mai controversate prevederi se referă la nivelul minim de şcolarizare al candidaţilor la permis. Astfel, pentru a fi şofer trebuie să fi terminat cel puţin zece clase. Specialiştii afirmă că această restricţie este discriminatorie şi are puţine şanse de a fi aplicată aşa cum a fost pusă pe hârtie.

„Proiecte din acestea au tot fost în ultimii 20 de ani. Niciodată nu se va întâmpla asta, să aibă candidaţii minim zece clase, pentru că este o prevedere discriminatorie. Înainte să intrăm în Uniunea Europeană condiţia era de patru clase. După ce am intrat în Europa, s-a aplicat şi la noi legislaţia europeană, care nu impune nicio limită a nivelului de studii. În România avem un milion de analfabeţi. Nu putem să fim noi românii mai cu moţ între statele europene şi să impunem candidaţilior la permis să aibă minim zece clase“, a explicat, pentru „Adevărul“, Dumitru Mărciulescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Instructorilor Auto din România (ANIAR).

E normal ca cei care vor permis să ştie să scrie

Şi prof. Dorel Todea, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Patronale a Formatorilor din Transportul Rutier din  România (FNPFTRR), susţine că persoanele cu mai puţine clase ar putea fi discriminate.

„Mai bine făceau obligatoriu învăţământul de zece clase şi atunci nu mai era nicio problemă. Este prea mult să ceri zece clase, în alte vremuri cu patru clase unii ajungeau secretari de partid sau chiar miniştri. E normal ca cei care vor permis să ştie să scrie şi să citească şi asta se vede la examen, în faţa calculatorului, când trebuie să completeze chestionarele auto. Asta e dovada. De ce să-i tai dreptul să aibă permis?“, este de părere Dorel Todea.

La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu nu vede nicio legătură între nivelul de educaţie şi riscul de accidente.  „Abilitatea de a conduce maşina nu are legătură cu nivelul studiilor. Sunt foarte multe accidente comise de şoferi cu studii superioare. Este o discriminare pentru cei care au, de pildă, doar opt clase şi vor să-şi ia permisul. Îi defavorizează. Jumătate din România trăieşte la ţară, mulţi oameni nu au reuşit să-şi finalizeze studiile liceale“, a spus psihologul. 

Şcolile de şoferi, în vizorul autorităţilor

Strategia vizează, de asemenea, şcolile de şoferi, astfel că Ministerul Transporturilor vrea ca acestea să primească prelungirea licenţei de funcţionare doar dacă minimum 50% din candidaţi au promovat examenul şi au luat permisul de conducere.

Reprezentanţii şcolilor de şoferi nu sunt de acord cu această măsură şi spun că va duce la faliment.
„Nu se poate să impui un barem de promovabilitate de 50% pentru cursanţi. Este o porcărie. Filtrul promovabilităţii examenului este foarte subiectiv. Ar însemna să închidă mai mult de jumătate din şcolile de şoferi“, spune Dorel Todea, vicepreşedintele FNPFTRR.

La rândul său, Dumitru Mărciulescu, preşedintele ANIAR, afirmă că măsura este inaplicabilă.
„În spatele marilor şcoli de şoferi din ţară sunt personaje din Ministerul Transporturilor sau Ministerul de Interne. Ar însemna să dea faliment. Oricum, peste 75% din şcolile de şoferi româneşti n-ar îndeplini baremul de 50%. Puţine şcoli ar mai rămâne deschise“, afirmă Mărciulescu.

Reguli mai stricte pentru permis

Pe de altă parte, specialiştii sunt de acord cu înăsprirea condiţiilor de examinare a viitorilor şoferi, mai ales din punct de vedere psihologic. „Trebuie mai multă rigoare atunci când dai permisul cuiva, pentru că multe dintre accidentele rutiere sunt cauzate de obţinerea mult prea uşoară a permisului de conducere. După ce au comis accidente, unii şoferi au luat iar permisul şi iar au făcut accidente. Nu mai zic de modul în care se obţine evaluarea medicală şi psihologică. Mergi la o clinică şi iei şapte ştampile într-o jumătate de oră. Aici este problema. Sunt adevărate afaceri. Sunt psihologi care îşi pun ştampila pe formulare în alb, fără să vadă persoana respectivă“, susţine psihologul Mihai Copăceanu.

Alţi specialiştii nu văd rostul unor filtre suplimentare la examinare atâta timp cât nu este stârpită corupţia. „Este inutil să introduci testări periodice pentru că la noi, de multe ori, şi testul psihologic şi fişa medicală se iau pe bani. Până nu dispare corupţia, nu se va face nimic“, a conchis Dumitru Mărciulescu, preşedintele ANIAR. 

Parlamentarii vor să crească limita de viteză în localităţi

Mai mulţi senatori PSD au depus o propunere legislativă care prevede majorarea limitei de viteză în localităţi. Proiectul de lege este semnat de senatorii PSD Sorin Bota, Ioan Deneş, Mihai Fifor şi Şerban Nicolae şi a fost depus la Senat marţi, în calitate de primă Cameră sesizată.

Potrivit proiectului, limita de viteză în localităţi creşte de la 50 km/h, la 70 km/h pentru autovehiculele din categoriile A şi B şi de 60 de km/h pentru celelalte categorii de autovehicule.

O altă prevedere care stârneşte controverse se referă la semnalizarea lucrărilor în trafic. Astfel, indicatoarele rutiere provizorii de avertizare şi restricţionare a vitezei în trafic aflate pe sectoarele de drum unde au loc lucrări vor fi însoţite de plăcuţe adiţionale, inscripţionate cu perioada de desfăşurare a lucrărilor. În plus, la expirarea perioadei de execuţie, înscrisă pe plăcuţele adiţionale, indicatoarele rutiere îşi pierd valabilitatea.

Poliţia Rutieră nu a fost consultată

Reprezentanţii Poliţiei Rutiere spun că până în acest moment nu li s-a cerut un punct de vedere cu privire la modificările pe care vor să le aducă parlamentarii Codului Rutier. Însă susţin că atunci când vor fi chemaţi în Parlament pentru a discuta despre mărirea vitezei îşi vor preciza poziţia.

Potrivit poliţiştilor, creşterea limitei de viteză nu va ajuta şoferii, ba din contra. „Creşte viteză, creşte şi riscul să avem mai multe victime pe şosele. Oricum nu ştim pe cine ajută pentru că ziua este aglomerat şi nu se poate merge cu viteză, iar noaptea este periculos să mergi cu viteză în localităţi pentru că există riscul să loveşti vreun copil care merge pe carosabil pentru că în multe zone nu există trotuare, sau să loveşti în plin o căruţă nesemnalizată“, sunt de părere oficialii Poliţiei Rutiere.

Cât priveşte modificarea articolului 33, pct 2, din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 195/2002, referitor la semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile publice, poliţiştii afirmă că nu-i văd rostul. Asta pentru că, după plecarea muncitorilor, restricţiile de viteză nu mai sunt valabile, existând riscul producerii unor accidente.

Psiholog: Românul, prin cultură, are tendinţa să încălce regulile

Psihologul Mihai Copăceanu afirmă că ar fi o greşeală creşterea limitei de viteză în localităţi.
„Este extrem de riscant să creşti limita de viteză. Românul, prin cultură, are tendinţa de a încălca regulile. Dacă limita va fi de 70 km/h, mulţi vor circula cu 80-90 km/h. Şi la 50 km/h este greu să eviţi un accident dacă îţi sare un copil în faţă sau un biciclist. Categoric, viteza mai mare ucide. Cu cât permisunile sunt mai largi, cu atât mai mult creşte riscul de accidente. Cel mai bine este ca fiecare segment de drum să fie tratat individual şi să se impună limite de viteză specifice“, spune specialistul.

Nici Dumitru Mărciulescu, preşedintele ANIAR, nu este de acord cu modificările propuse de senatori. „Limita de 70 km/h este mult prea mare, ţinând cont de numărul de accidente de la noi. La 70 km/h distanţa de frânare este de 40 de metri“, a spus Mărciulescu.

România, locul doi în UE după numărul de morţi din accidente rutiere

Statisticile acidentelor rutiere grave produse din cauza vitezei nu vin în sprijinul iniţiativei senatorilor. Cu o rată de 91 de persoane decedate la un milion de locuitori, România este depăşită doar de Letonia (106 de persoane decedate/un milion de locuitori) în rândul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul de morţi din accidente rutiere în 2014.

Media la nivelul UE este de 50,5 persoane decedate/un milion de locuitori, iar Malta, Olanda, Suedia şi Marea Britanie continuă să raporteze cele mai mici rate de decese din accidente rutiere, cu mai puţin de 30 de persoane decedate/un milion de locuitori. La polul opus patru ţări (Bulgaria, Lituania, România şi Letonia) raportează peste 90 de persoane decedate/un milion de locuitori.