Şirul de decizii „surprinzătoare“ care i-au permis lui Liviu Dragnea să-şi aleagă completul de judecători de la Curtea Supremă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis miercuri, în mod „surpinzător” că nu mai este necesară o nouă tragere la sorţi a completelor de 5, aşa cum prevede legea. Astfel, apelul la condamanarea de 3 ani şi 6 luni a lui Liviu Dragnea va fi judecată de completul tras la sorţi în decembrie, un complet considerat a fi favorabil liderului PSD.

Aceasta a fost însă doar ultima dintr-un lung şir de decizii surprinzătoare ce au făcut posibil ca Liviu Dragnea să reuşească să-şi schimbe completul ce fusese desemnat în luna septembrie pentru dosarul său şi, mai mult, să paralizeze întreaga activitate a completelor de apel de la Curtea Supremă pentru ultimele 4 luni.

Dragnea, nemulţumit de primul complet

În luna septembrie, dosarul „angajărilor fictive” în care liderul PSD fusese condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, intră în faza de apel şi cade pe rolul completului condus de vice-preşedintele Curţii Supreme, judecătorul Iulian Dragomir. Nu doar atât, dar 3 din cei 5 judecători erau consideraţi a fi intrasigenţi, iar preşedintele completului are reputaţia unui judecător sever. 

Salvarea vine din faptul că PSD abia modificase în Parlament Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, iar noua formă a legii spunea că toţi judecătorii completurilor de cinci trebuie aleşi prin tragere la sorţi. Iulian Dragomir însă, era automat preşedinte al completului de judecată din postura de vicepreşedinte al Înaltei Curţi, deci fără tragere la sorţi. Colegiul de conducere al Curţii Supreme a decis să nu pună în aplicare imediată noile modificări ale legii, în contextul în care lipseau normele tranzitorii, iar Constituţia statua că noile complete de 5 sunt trase la sorţi la începutul fiecărui an.

Cum ministrul Justiţiei a refuzat să dea o ordonanţă de urgenţă care să prevadă că tragerea la sorţi are loc imediat, astfel încât liderul PSD să nimerească la un nou complet, Florin Iordache, delegat la conducerea Parlamentului de Liviu Dragnea, sesizează Curtea Constituţională cu un posibil conflict de natură juridică în această privinţă.

Nemulţumit şi de al doilea complet

Pe 7 noiembrie, CCR îi dă dreptate lui Florin Iordache, deci lui Dragnea, şi obligă Curtea Supremă să-i aleagă, „de îndată“, pe toţi judecătorii celor două complete de cinci prin tragere la sorţi. Integral prin tragere la sorţi, deci fără ca vicepreşedintele Curţii Supreme să devină automat şi preşedinte al unui complet de cinci (cazul Iulian Dragomir). Două zile mai târziu, preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, alegea, „de îndată“, în faţa presei, cele două completuri. Dosaul lui Dragnea ajunge din nou pe rolul unui complet considerat a fi nefavorabil, în sensul că 3 judecători avea la activ decizii curajoase de condamnare în dosare sonore. 

În replică, avocaţii liderului PSD contestă la Curtea de Apel noul complet de judecată, susţinând că preşedinta Înaltei Curţi ar fi trebuit să aştepte motivarea CCR, chiar dacă CCR a cerut, în decizie, ca tragerea la sorţi să fie realizată „de îndată“, potrivit comunicatului oficial emis. Judecătoarea Alina Ghica de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi dă dreptate lui Liviu Dragnea şi anulează toate completurile de 5 de la Înalta Curte.

Cel de-al treilea complet, cu noroc

CCR publică motivarea decizie din 7 noiembrie însă, ca un element de noutate, susţine că Secţia de judecători a CSM trebuie să vină cu un regulament cu privire la modul în care să aib loc tragerea la sorţi a acestor complete. Astfel, în 13 decembrie sunt trase la sorţi, pentru a treia oară în 2018, compeltele de 5 iar dosarul lui Dragnea cade pe rolul unui complet considerat a fi favorabil (spre exemplu doi dintre judecătorii acestui complet au decis eliminarea înregistrarilor făcute de SRI într-un dosar Tel Drum). Problema era că, potrivit legii, la începutul noului an urmau să fie trase la sorţi noile complete şi, potrivit cutumei instanţei supreme, dacă nu erau administrate probe, dosarul angajărilor fictive ajungea la un nou complet.

CSM şi Curtea de Apel Bucureşti, decizii favorabile lui Dragnea

Consiliul Superior al Magistraturii şi alege, în fiecare an, un nou preşedinte şi vicepreşedinte din rândul judecătorilor, resectiv al procurorilor, într-o sedinţă a plenului ce are loc la începutul lunii ianuarie. Anul acesta, din motive administrative, desemnarea noii conduceri are loc însă la începutul lunii decembrie, iar Lia Sovonea, considerată de mass media o apropiată a PSD-ului, este desemnată preşedintele CSM. Judecătoarea este soţia avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al fostului senator PSD Cătălin Voicu, condamnat definitiv în două dosare penale.

Secţia pentru judecători a CSM, sub conducerea noului preşedinte a decis că nu mai este necesar ca la începutul anului viitor să fie trase la sorţi noile complete de 5 judecători. Astfel, dosarul lui Liviu Dragnea rămâne completului tras la sorţi în 13 decembrie. „Curtea Supremă a fost scoasă din joc de decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), o decizie care adaugă la lege. Este în afara legii recomandarea de a nu mai trage la sorţi. Decizia CSM este surprinzătoare, mai ales după decizia CCR, când toată lumea a vorbit că de patru ani nu au fost trase la sorţi iar acum vine CSM-ul să spună că nu mai e nevoie. Este o decizie peste lege”, a comentat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, decizia CSM.

”Recomandarea CSM este nelegală. Legea spune clar, completurile trebuie trase la sorţi la începutul fiecărui an! Are prevalenţă principiul anualităţii C5-urilor. Practic, CSM a intervenit în soluţionarea unor cauze, stabilind administrativ cine judecă. CSM nu are temei legal pentru a interveni în continuare în organizarea C5-urilor. Rolul CSM s-a încheiat când a stabilit regulile pentru 2018, doar acolo aveau temei în decizia CCR paragraful 196. Organizarea C5-urilor trebuie stabilită de instanţă, nu pe cale administrativă”, au declarat şi surse judiciare din cadrul Curţii Supreme, citate de publicaţia G4Media.

Judecătoarea de la Curtea de Apel care i-a dat câştig de cauză lui Liviu Dragnea este Alina Ghica, fostă preşedintă CSM şi considerată o apropiată a Liei Savonea. Potrivit publicaţiei G4Media, conducerea secţiei a VIII a a propus-o pe Ghica cu doar două zile înainte de şedinţa, să intre în complet în locul judecătorului Vasile Bîcu, cu nesocotirea oricăror reguli privind serviciul de permanenţă. „Deşi nu era de permanenţă, colegiul de conducere al Curţii de Apel i-a aprobat intrarea în completul care i-a dat câştig de cauză lui Dragnea. Pe planificarea de permanenţă de vineri erau nu mai puţin de 13 judecători, însă nici unul n-a fost selectat pentru a intra în complet”, scrie sursa citată.

Curtea de Apel Bucureşti s-a remarcat recent cu o altă decizie favorabilă liderului PSD, o decizie care a vizat-o direct pe Gabriela Firea, în momentul în care aceasta din urmă punea în discuţie funcţia de preşedinte al partidului a lui Liviu Dragnea. Atunci, CAP Bucureşti a decis că toate companiile înfiinţate de primarul Gabriela Firea cu încălcarea legii, anunţând printr-o decizie definitivă, desfiinţarea lor.

Un fost PSD-işt la şefia CCR

Un fost PSD-ist este şi la şefia CCR. Valer Dorneanu, actualul preşedinte al Curţii Constituţionale, a fost în trecut şef al Camerei Deputaţilor din partea PSD. Tot PSD l-a susţinut pentru a ajunge la CCR, la fel ca şi Marian Enache, Simona Maya-Teodoroiu sau Varga Attila. De asemenea, sprijin din parea PSD pentru numirea la CCR a primit şi Mona Pivniceru, cu toate că, oficial, PNL şi-a anunţat susţinerea pentru aceasta. De altfel, în 2013, când se făcea propunerea, PSD şi PNL formau USL. 

Tăriceanu, la mâna PSD

La începutul sesiunii, Călin Popescu-Tăriceanu află dacă Senatul va fi de acord cu ridicarea imunităţii sale, în condiţiile în care procurorii DNA îl acuză de luare de mită. Majoritatea la Senat e asigurată de PSD, partid care în prezent are 71 de parlamentari, în condiţiile în care 69 de aleşi asigură majoritatea. 

De asemenea, şi Tăriceanu va trebui să-şi rezolve problemele din Justiţie. La acesta va începe apelul la dosarul în care DNA l-a acuzat de mărturie mincinoasă mincinoasă şi a fost achitat în primă instanţă. La fel ca şi Dragnea, Tăriceanu nu a picat la cel Completul 1 de 5 de Curtea Supremă, acolo unde erau judecători ca Ionuţ matei şi Iulian Dragomir, adică magistraţi care au condamnat în ultimii ani numeroşi politicieni. 

Inspecţia Judiciară, bâta politico-juridică a lui Dragnea

Inspecţia Judiciară declaşa un control asupra Curţii Supreme, pentru a verifica modul de constituire a completelor, chiar în luna septembrie, înainte ca instanţa să judece apelul în dosarul angajărilor fictive. Mai exact, după ce liderul PSD a acuzat că Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată de Parlament, nu este aplicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Inspecţia Judiciară (IJ) a descins la instanţa supremă pentru „verificări”.

Şefii instituţiei, judecătorul Lucian Netejoru şi procurorul Gheorghe Stan, au rămas în funcţie datorită intervenţiei şefului PSD. Practic, la începutul lunii septembrie, Guvernul a adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă al ministrului Justiţiei, ce prevedea prelungirea mandatelor actualilor şefi din Inspecţia Judiciară, în condiţiile în care legea nu le mai permitea acest lucru. Asta după ce Liviu Dragnea îl criticase pe ministrul Tudorel Toader pentru faptul că a amânat adoptarea acestei ordonanţe.

Miercuri, Inspecţia Judiciară a anunţat că a demarat acţiunea disciplinară faţă de Iulia Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru ”refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu şi nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Acţiunea vizează constituirea completelor de cinci judecători.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite