Dacă vrei să explici unui străin ce are mai bun, dar şi mai rău România recentă, îi relatezi pe scurt povestea dramatică a Laurei Codruţa Kövesi. Începi cu superlativele: prima femeie şi cel mai tânăr procuror general din istoria României, singurul procuror general din România post-decembristă care şi-a dus mandatul până la capăt. Continui cu Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), care a devenit sub conducerea ei instituţia de referinţă la nivel mondial datorită progreselor remarcabile înregistrate împotriva corupţiei la nivel înalt. Graţie ei au fost anchetaţi şi condamnaţi primari, parlamentari, miniştri şi un prim-ministru, proveniţi din toate partidele politice din România. Într-o ţară cu corupţie endemică de decenii, succesul DNA a realizat imposibilul: un sondaj din septembrie 2015 a arătat că 60% dintre români aveau încredere în DNA şi doar 11% în Parlament. 

Dar într-o ţară ca a noastră, care mai luptă cu trecutul şi tarele lui, un asemenea succes nu putea rămâne nepedepsit. În 2017, după revenirea în forţă la putere a celui mai corupt partid din România, PSD, Laura Codruţa Kövesi a devenit o ţintă predilectă. Guvernul a căutat obsesiv metode să o înlăture şi în cele din urmă a reuşit, în iulie 2018, prin efortul sârguincios al ministrului Justiţiei, Tudorel Toader. Prin îndepărtarea ei, guvernarea PSD şi-a netezit calea spre supunerea justiţiei din România.

Însă efectul Kövesi a funcţionat şi după îndepărtarea ei de la conducerea DNA. Simplul ei parcurs profesional a coagulat, din nou, în ultimele săptămâni, lupta dintre corupţi şi cei care se opun corupţiei. Candidatura ei la conducerea Parchetului European a provocat în asemenea măsura ura corupţilor care încearcă să subjuge România, încât aceştia au comis inimaginabilul: au întors statul împotriva propriului cetăţean şi, astfel, împotriva Europei. Prin toate mijloacele disponibile, prin instrumentalizarea instituţiilor, a canalelor diplomatice, prin defăimare şi hărţuire au încercat să-i anuleze Laurei Codruţa Kövesi şansele de a ocupa această înaltă funcţie europeană. Şi, ca un mic detaliu de fundal, au făcut toate aceste demersuri în timpul primei preşedinţii româneşti a Consiliului Uniunii Europene. Încă o dată, România marchează noi culmi ale absurdului în Europa.

„Şi, totuşi, doamna Kövesi a convins“. A avut cea mai bună prestaţie dintre candidaţi, a convins comisia tehnică şi comisiile din Parlamentul European. „Singură, împotriva guvernului din propria ţară”, care a făcut lobby împotriva ei, în Consiliu şi în Parlamentul European.

Doamna Kövesi, cea singură, întruchipează calea de ieşire din povestea noastră românească. A crezut în ce face, e dedicată misiunii ei, nu s-a lăsat deturnată de numărul adversarilor, de obstacole şi piedici şi s-a prezentat cu aceste calităţi în Europa, iar aici meritele i-au fost recunoscute. Cu ajutorul Europei şi al valorilor ei, Laura Codruţa Kövesi şi-a rescris povestea personală.

Nouă ne rămâne să îi urmăm exemplul şi să ne rescriem povestea: „Şi, totuşi, românii au convins. Singuri, împotriva guvernului din propria ţară”.