Şeful Poliţiei Române: Acţiunea poliţiştilor de la Timiş, în care un subofiţer a fost împuşcat, a fost deficitară şi defectuoasă. Am dispus o anchetă

Şeful Poliţiei Române: Acţiunea poliţiştilor de la Timiş, în care un subofiţer a fost împuşcat, a fost deficitară şi defectuoasă. Am dispus o anchetă

Ioan Buda FOTO Daniel Amariei

Şeful Poliţiei Române, Ioan Buda, a declarat, miercuri, că a fost deschisă o anchetă privind modul în care au acţionat poliţişti din Timiş pentru prinderea lui Ionel Marcel Lepa, bărbatul care a împuşcat mortal un poliţist, la Recaş, precizând că intervenţia a fost deficitară şi defectuoasă. Reamintim că poliţistul ucis a fost trimis în misiune fără o vestă antiglonţ şi înarmat cu un pistol Carpaţi din anii 70.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Trebuie să mergem pe două chestiuni care sunt principale. Prima parte a acţiunii care ţine de modul în care au acţionat colegii noştri şi până în momentul în care a fost împuşcat colegul nostru şi cea de-a doua parte de la împuşcătura colegului nostru şi până la reţinerea acestui criminal. Dacă în prima parte am spus că acţiunea poliţiştilor de la Inspectoratul de Poliţie Timiş a fost deficitară şi defectuoasă, înseamnă că ştiu de ce am spus chestiunea asta. Şi am dispus acolo o anchetă, ancheta este în curs, vă voi da toate detaliile la finalizarea anchetei”, a declarat Ioan Buda.

El a mai spus că pentru acţiunea de prindere a criminalului meritul revine tuturor structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

„A doua parte, după împuşcarea colegului nostru şi activităţile de reţinere a criminalului, sunt măsuri poliţieneşti care s-au dispus şi meritul este al Poliţiei Române şi nu numai, a tuturor structurilor din Ministerului Afacerilor Interne”, a mai spus şeful Poliţiei Române.

El a precizat că în fiecare zi sunt reţinuţi aproximativ 20 de urmăriţi general şi pentru prinderea fiecăruia trebuie pregătită acţiunea într-un anumite fel.

„Zilnic, avem în jur de 17-18 până la 20 de urmăriţi general care sunt reţinuţi. De la începutul anului până în prezent au fost reţinuţi 3.800 de urmăriţi general. Pentru fiecare urmărit general şi pentru fiecare acţiune trebuie să o pregătim într-un anumit fel. Pregătirea constă în profilul acelui urmărit general şi a modului de acţiune.  (…) La acest lucru trebuia să gândească colegii mei, să studieze profilul urmăritului general şi, în funcţie de profilul urmăritului genera,  au stabilit locaţia şi trebuiau să intervină conform procedurilor”, a afirmat Ioan Buda.

Lipsa vestelor antiglonţ, un element esenţial
 
Şeful Poliţiei nu a spus însă nimic despre faptul că poliţistul ucis a fost trimis în misiune fără o vestă antiglonţ şi înarmat cu un pistol Carpaţi din anii 70. Asta în contextul în care tot mai multe voci din sistem acuză conducerea Ministerului de Interne de dezinteres în a asigura şi cele mai elementare mijloace de protecţie poliţiştilor care-şi fac datoria în stradă. „Factorii de decizie de la cel mai înalt nivel al MAI mereu au luat hotărâri, mai ales financiare, ce au dezavantajat Poliţia Română, în favoarea altor structuri. Dezinteresul voit este generalizat, având ca unic scop o poliţie slabă, săracă şi înfometată. Carmen Dan se laudă că a început dotarea poliţiei cu aceste echipamente. Adevărul e că a dotat-o, în doi ani cu circa 3600 de veste antiînjunghiere şi antiglonţ, la 40.000 de poliţişti”, a declarat marţi pentru „Adevărul”, vicepreşedintele Sindicatul Naţional al Poliţiştilor din România SNPR Decus, Bogdan Bănică.

La rândul lui, comisarul Traian Berbeceanu, fostul comandant al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate în Alba, susţine că înzestrarea poliţiştilor cu minimul de echipamente pentru siguranţă este imperios necesară, subliniind că în astfel de cazuri o vestă antiglonţ ar fi putut salva viaţa colegului lor. „Sunt cei care spun, referitor la acest episod nefericit, că o vestă antiglonţ nu l-ar fi salvat pe poliţist. Sigur, la noi mortul e mereu de vină, şi refuzăm să ne uităm la cauzele fundamentale. O vestă antiglonţ schimbă toată dinamica într-o astfel de situaţie, pentru că, în primul rând suspectul trebuie să se concentreze asupra zonelor care nu sunt protejate de vestă. Este un efect psihologic, suspectul se gândeşte de două ori înainte să riposteze. Iar poliţistul are o altă încredere când merge în misiuni, vesta îi protejează pieptul, spatele, ştie altfel cum să se expună. În acest caz avem deocamdată doar supoziţii, nu ştim dacă prima lovitură a fost cea în piept. Ce să mai vorbim de antrenament, când un poliţist are parte de maxim 2 trageri pe an cu şase cartuşe. A existat mereu scuza că nu sunt bani, însă am văzut că au existat bani pentru înarmarea jandarmeriei. Interesul general al clasei politice este ca poliţia să fie slabă şi uşor de controlat. La fel ca şi Justiţia, pe care au atacat-o constant în ultimii ani”, subliniază comisarul.

Jandarmeria înzestrată în timpul protestelor anti-PSD
 
După intervenţia violentă a forţelor de ordine de la protestul diasporei din 10 august, Jandarmeria a secretizat informaţiile cu privire la cantitatea de gaze, grenade lacrimogene si numărul recipientelor de spray folosite. Parchetul General, care a deschis un dosar penal în această cauză, a făcut publice substanţele folosite, iar din datele din sistemul de achiziţii publice arată că grenadele, spray-urile şi cartuşele lacrimogene achiziţionate cu cîteva săptămâni înainte au costat peste 100.000 de euro, echivalentul a circa 5.000 de veste antiglonţ. În acest demers, liderii din opoziţie văd o alegere dictată de interesele politice de moment. „În contextul în care a existat 10 august şi protestele masive anti-PSD, actuala guvernare a prioritizat Jandarmeria, care îi apără pe ei, şi a lăsat la urmă poliţia naţională, care ne apără pe noi. Nu e deloc întâmplător, când faci un buget te întrebi – ce am nevoie? Iar interesul propriu a fost să ţină sub control valul de proteste”, arată Claudiu Nasui, deputat USR.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: