Şeful Cyberint din cadrul SRI: Serviciile de informaţii din Rusia încearcă să fie prezente în România

Harta lumii - raspandire atac cibernetic în Ucraina, Federaţia Rusă FOTO Shutterstock

Directorul Centrului Naţional Cyberint din SRI, Anton Rog, a declarat într-o conferinţă de presă că toate serviciile relevante de informaţii din Rusia - FSB, GRU, SVR - încearcă să fie prezente în România, pe partea de spionaj cibernetic.

„Noi aveam date tehnice pentru doi actori că sunt aici. Aveam FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, urmaşul KGB - n.r.) şi GRU (serviciul de informaţii al armatei ruse - n.r.). Cu câteva luni înainte de război a venit şi al treilea actor care lipsea în România: SVR (Serviciul de Informaţii Externe - n.r.). Deci, acum, pe partea de spionaj cibernetic, toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, cu atacuri complexe (....), încearcă să fie prezente în România”, a declarat Anton Rog marţi, în cadrul conferinţei BCR Expert Hub, eveniment unde s-a discutat despre „Securitate cibernetică, provocări şi prevenirea vulnerabilităţilor”, potrivit Digi24. 

Anton Rog a explicat că rolul Centrului Naţional Cyberint este să dovedească, indubitabil, cu dovezi tehnice, că atacul respectiv este realizat de o anumită grupare. „Atribuirea politică o face mai târziu preşedintele României, în cazul în care consideră că este oportun, pe baza datelor tehnice oferite de Centrul Naţional Cyberint şi alte instituţii din România sau în cooperare cu companii private”, a precizat Rog.

Potrivit directorului Cyberint, există un „pattern” (model) pe care Rusia l-a folosit de fiecare dată când a avut atacuri militare. „Înainte au atacat teritoriul respectiv sau împreună cu zona adiacentă, cibernetic. Lucrul acesta s-a întâmplat şi acum. Şi nu toate atacurile au putut să targeteze foarte precis Ucraina. Unele atacuri au ieşit, ca să zic aşa, din ce îşi doreau ei şi au afectat şi Europa, aproape în integralitate”, a explicat reprezentantul SRI.

Directorul Cyberint a mai precizat că alte 3-4 state au acţiuni cibernetice în România, dar nu a făcut nominalizări, unele fiind dintre „ţările care nu ar trebui să facă aşa ceva”.