Însemnele României în Secuime: Albert Almos câştigă la CEDO procesul privind coborârea drapelului de stat de pe Primăria Sfântu Gheorghe

Însemnele României în Secuime: Albert Almos câştigă la CEDO procesul privind coborârea drapelului de stat de pe Primăria Sfântu Gheorghe

Almos a spus în 2008 că a controlat investiţiile străine ca să nu fie schimbat raportul etnic (sursa foto: albertalmos.ro)

Ştiri pe aceeaşi temă

Fostul primar UDMR al municipiului Sfântu Gheorghe în 1992-2008, Albert Almos, a fost amendat în 2002 pentru că a dat jos drapelul românesc de pe clădirea Primăriei. Actual senator, Almos a făcut plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi a câştigat: statul român a fost obligat de CEDO să îi plătească fostului primar o despăgubire de 6.755 de euro însumând amenda plătită, daune materiale, morale şi cheltuieli de judecată. Adevărul.ro a discutat cu senatorul UDMR despre importanţa pe care o au simbolurile în sentimentul naţional al maghiarilor din România.

Adevărul.ro: Care a fost parcursul procesului cu instanţele româneşti şi apoi la CEDO?

Albert Almos: La începutul anului 2002 a fost o Hotărăre de Guvern care a reglementat folosirea simbolurilor naţionale, adică însemnul şi stema. S-a scris negru pe alb: 2 drapele la intrarea în clădire. Eu m-am conformat şi am pus drapelul României nu pe cupola instituţiei, adică pe punctul cel mai înalt, ci la intrare.

Până atunci steagul era arborat pe cupola Primăriei?

Nu, rămăsese acolo după o festivitate. Şi prefectul m-a dat în judecată cum că aş fi săvârşit o acţiune ilegală. A fost întocmit un proces-verbal. În primă fază procesul a fost strămutat la Oneşti, unde nu mi s-a dat voie să mă apăr. La recurs, la Curtea de Apel Bacău, la fel s-a decis, că sunt vinovat.

Aşa că mi-am căutat dreptatea la Strasbourg pentru că judecătorii din România nu mi-au dat dreptul să fiu ascultat. Am plătit o amendă de 100 de milioane de lei vechi.

La noi procesul a durat aproximativ doi ani, după care s-a transferat la Strasbourg. La începutul acestui an s-a luat decizia CEDO, că trebuie să primesc banii înapoi.

Aţi spus că instanţele româneşti nu v-au dat ocazia să vă expuneţi punctul de vedere. Consideraţi că acest lucru s-a întâmplat din considerente etnice?

Da, eu cred că a fost un considerent etnic. Problema iniţială a fost împotriva persoanei, adică împotriva mea, dar acest lucru are implicaţii asupra tuturor maghiarilor din România.

Până acum nu am primit traducerea oficială de la CEDO, doar pe cea în limba franceză. Au fost 6-7 judecători ai CEDO dintre care unul sigur a fost român şi toţi mi-au dat dreptate: că nu a fost un proces echitabil pe procedură şi s-au referit şi la legile în vigoare din România privind folosirea drapelului şi a stemei.

S-a discutat la nivelul primarilor din Harghita, Covasna şi Mureş despre folosirea simbolurilor secuilor?

Există o iniţiativă în acest sens, dar nu s-a făcut încă nimic. S-a discutat ca acest simbol, un fost drapel al Secuimii, să se folosească uniform, dar nu este încă o hotărâre luată la nivelul autorităţilor locale, trebuie dată o formă care să fie legală. Unii folosesc, alţii nu.

În ce măsură contribuie folosirea simbolurilor, a limbii, în pereptuarea existenţei unei minorităţi?

Eu nu sunt de meserie sociolog, dar dacă este vorba de păstrarea limbii, această limbă trebuie practicată, vorbită, citită.

Iar folosirea simbolurilor întăreşte conştiinţa naţională în mod cert, de exemplu dacă mă uit la o lalea ştiu că este simbolul UDMR.

Noi avem acest proiect de lege privind minorităţile naţioanale care cuprinde toate acele puncte care sunt în favoarea păstrării identităţii maghiarilor. Şi acest proiect va reintra în curând în circuitul legislativ din Parlament.

Ce aţi făcut în perioada în care aţi fost primarul oraşului Sfântu Gheorghe pentru păstrarea identităţii minorităţii maghiare?

Înainte de 1990, existau ziare locale în limba maghiară dar numele localităţilor trebuia folosit în limba română. Nu s-a permis atunci nici să se folosească prenumele în limba maghiară ci doar în limba română.

În primă fază eu am încercat să revenim la denumirile noastre tradiţionale ungureşti la străzi, la localităţi. Apoi folosirea prenumelui în limba maternă, nu că am forţat, dar am îndemnat oamenii să îşi scrie numele în buletin în maghiară.

Pe urmă înfiinţarea şcolilor în limba maghiară, am dat atenţie puţin mai mult teatrului, am folosit limba maghiară în carţile publicate.

Şi când s-a permis folosirea limbii maghiare în administraţie, am profitat de acest lucru şi am făcut asta cât am putut. Adică în şedinţele Consiliulului Local, în corespondenţă.

Pe urmă folosirea limbii maghiare în corespondenţă, pe afişele primăriei.

În privinţa numelui localităţilor în limba maghiară, în ce măsură s-a reuşit acest lucru în Covasna?

Sută la sută.


CJ Harghita a făcut steagul secuiesc drapelul reprezentativ al judeţului

Consiliul judeţean din Harghita a aprobat la 26 noiembrie 2009 proiectul de hotărâre potrivit căruia steagul secuiesc a devenit drapelul reprezentativ al judeţului, acesta urmând să fie folosit la toate festivităţile.

Drapelul secuiesc este albastru deschis, având pe el simbolurile secuieşti - soarele şi luna - în culoare galben-aurie, şi este cel folosit şi adoptat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), organizaţie care luptă pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, la începutul lunii septembrie 2009.

Mai citiţi despre autonomie şi toleranţă etnică:

 - Preşedintele UDMR, Marko Bela: Eu cred că vom ajunge la autonomia teritorială fără să observăm acest lucru. Citiţi aici.

 - În cuibul Gărzii Maghiare: Garda Maghiară îşi transferă activitatea în România sub denumirea de Plutonul Secuiesc. Prima subunitate din România a Gărzii Maghiare, subordonată Batalionului „Wass Albert“ din Gyor-Ungaria, s-a înfiinţat la Miercurea Ciuc, judeţul Harghita.

 - Előd Kincses: "Doar bunăstarea materială determină toleranţa”. Citiţi aici.

Extras din Legea 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice:

Art. 2. - Drapelul României se arborează în mod permanent:
a) pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice;

Art. 7. - Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 8. - În situaţia în care o dată cu drapelul României se arborează şi unul sau mai multe drapele de stat străine, drapelul României se arborează astfel:
a) când drapelul României se arborează alături de un singur drapel de stat străin, drapelul României se va aşeza în stânga, privind drapelele din faţă;
b) când drapelul României se arborează alături de mai multe drapele de stat străine şi numărul drapelelor este impar, drapelul României se va aşeza în mijloc. Dacă numărul drapelelor este par, drapelul României va fi aşezat în stânga drapelului împreună cu care ocupă centrul, privind drapelele din faţă.

Toate drapelele de stat care se arborează vor avea dimensiuni egale şi vor fi amplasate la acelaşi nivel.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: