Încă o instanţă din România sesisează Curtea de Justiţie a UE pentru a stabili natura cerinţelor MCV

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Curtea de Apel Piteşti a decis joi să sesizeze Curtea de Justiţie a Ununii Europene cu cinci întrebări privind caracterul recomandărilor din rapoartele MCV. Este a doua instanţă din România ce face acest lucru, în contextul modificărilor Legilor Justiţiei aduse de alianţa PSD-ALDE, ce au fost criticate dur în ultimul raport MCV.

Curtea de Apel Piteşti cere instanţei europene să se pronunţe, în procedură accelerată, la 5 întrebări cu privire la  caracterul recomandărilor MCV, dacă sunt obligatorii pentru România, sau dacă principiul independenţei magistraţilor este lezat prin înfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie, relatează publicaţia Ziare.com.

Este a două instanţa din România care sesizează CJUE în problema recomandărilor MCV. Prima decizie a fost dată de Tribunalul Olt, iar întrebările au ajuns deja la instanţa europeană.

Întrebările adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

"Admite cererea asociatiilor reclamante privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare (in procedura accelerata) ", este minuta Curtii de Apel Pitesti.

In temeiul articolului 267 TFUE, instanta a sesizat Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare (in procedura accelerata), cu privire la urmatoarele intrebari:

1. Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o institutie a Uniunii Europene, in sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene?

2. Continutul, caracterul si intinderea temporala a Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu prevederilor Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerintele formulate in rapoartele intocmite in cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul roman?

3. Articolul 2 corelat si cu art. 4 al. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretate in sensul ca in cadrul obligatiei statului membru de a respecta principiile statului de drept se inscrie si necesitatea ca Romania sa respecte cerintele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare si de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr.2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006?

4. Art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeana, in special necesitatea respectarii valorilor statului de drept, se opun unei legislatii prin care este infiintata si organizata Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin posibilitatea exercitarii, in mod indirect, a unor presiuni asupra magistratilor?

5. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE si de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera, hotararea din 27 februarie 2018, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, C-64/16), se opune infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, raportat la modalitatea de numire/revocare din functie a procurorilor care fac parte din aceasta Sectie, modalitatea de exercitare a activitatii in cadrul ei, modul in care este stabilita competenta in corelatie cu numarul redus de posturi al acestei Sectii?", se arată în minuta instanţei de judecată.

Raportul (MCV) pentru România a fost extrem de critic la adresa Guvernului şi Parlamentului. Principalul capăt de acuzare: atacurile puterii asupra justiţiei. Ca urmare, Comisia Europeană ne cere să suspendăm „imediat” punerea în aplicare a legilor justiţiei. „Suspendaţi imediat toate numirile şi demiterile în derulare ale procurorilor de vârf”, ne mai cere Bruxelles-ul. 

Executivul comunitar arată că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări emise de Comisie în raportul MCV din ianuarie 2017 (cele referitoare la Sistemul Prevent al Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate) şi a adăugat alte recomandări extrem de dure. Mai exact, opt. Printre acestea se numără oprirea imediată a implementării legilor Justiţiei realizate de Comisia Iordache, precum şi a ordonanţelor de urgenţă emise de Guvernul Dăncilă, stoparea implementării Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, asumarea de către Parlament şi Guvern a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite