În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Rezerviştii voluntari vor trece prin unele stadii de instrucţie FOTO Shutterstock
Rezerviştii voluntari vor trece prin unele stadii de instrucţie FOTO Shutterstock

La 15 ani de la suspendarea serviciului militar obligatoriu, responsabilii din sistemul de apărare sunt tot mai îngrijoraţi de micşorarea evidentă a rezervei de personal a Ministerului Apărării Naţionale (MApN). Astfel, în câţiva ani, în cazul unui conflict, MApN nu ar mai avea pe cine mobiliza pentru că bazinul de rezervişti se micşorează accelerat. Asta deşi avem peste 9 milioane de cetăţeni apţi pentru serviciul militar.

Aşa cum a declarat generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, preşedintele Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (AORR), într-o emisiune tv, în 5 ani România va pierde clasa I a rezervei, adică cea mai importantă, formată din cei până în 45 de ani, iar în actualul ritm, în 15 ani nu va mai exista rezervă. „Nu există nicăieri în lume o armată fără rezervişti. Exemplul Poloniei este cel mai grăitor, au introdus instituţia rezervistului voluntar la timp şi au peste 50.000 de rezervişti, iar România are sub 1.000. A fost o greşeală a decidenţilor politici, pentru că noi am suspendat serviciul militar obligatoriu în 2007 şi abia în 2017, la 10 ani distanţă, am avut prima serie de rezervişti voluntari. Spre deosebire de noi, Polonia a suspendat serviciul militar în 2009, dar tot atunci a adoptat şi legea rezervistului voluntar”, a subliniat generalul în retragere.

În cifre seci, Armata Română are în prezent în jur de 67.000 de militari activi, iar bazinul rezerviştilor s-a redus la numai 50.000 de rezervişti cu tot cu cei voluntari. Asta în contextul în care România are peste 9 milioane de cetăţeni apţi pentru serviciul militar. Spre comparaţie, Grecia, de exemplu, cu o populaţie de două ori mai mică decât România, are peste 120.000 de militari activi şi peste 220.500 de rezervişti care pot fi chemaţi sub arme dintr-un bazin de numai 4 milioane de cetăţeni care sunt apţi pentru serviciul militar. 

Succesul se lasă aşteptat 

Insuccesul programului de recrutare a rezerviştilor voluntari este greu de explicat mai ales că, în timp, MApN a modificat condiţiile de recrutare rezervate acestei categorii de personal. Astfel, MApN a scos unele restricţii care existau iniţial în legislaţie. De exemplu, a fost eliminată obligativitatea restituirii cheltuielilor aferente pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari în situaţia nesemnării sau nefinalizării contractului. 

Pe de altă parte, a fost scoasă din legislaţie şi obligativitatea înştiinţării unităţii cu care a încheiat contract cu privire la părăsirea localităţii pentru o perioadă mai mare de 48 ore. În plus, solda militarilor rezervişti, care stau acasă şi se prezintă la unitate numai în scurte perioade de pregătire, a fost mărită de la 10% la 30% din salariul unui militar activ, dar fără succes. La ultima campanie de recrutare, MApN a scos la concurs 775 de locuri de rezervist voluntar, dar numai 331 s-au ocupat. 

Trebuie schimbată strategia 

Experţii consultaţi de „Adevărul” consideră că, pentru a avea succes, MApN ar trebui să schimbe strategia de recrutare a rezerviştilor voluntari. „Spre deosebire de alte ţări europene şi inclusiv Statele Unite ale Americii, unde serviciul militar are un rol fundamental şi beneficiază de mult respect din partea populaţiei, în România ultimelor ani Armata Română a rămas în uitarea cetăţenilor. Una dintre explicaţii este dată de faptul că aceste beneficii pentru rezerviştii voluntari nu sunt cunoscute publicului de interes. Ministerul Apărării, la nivel naţional şi prin centrele militare judeţene, cu excepţia campaniilor de recrutare pentru liceele militare, nu are alte activităţi cunoscute. Exista o politică de marketing militar prin paginile de internet (Facebook), însă publicul-ţintă nu este convins întotdeauna de un anunţ online. Cred că sunt necesare campanii de informare constante prin intermediul televiziunii naţionale şi a posturilor de radio”, susţine psihologul Mihai Copăceanu.

La rândul lui, sociologul Mircea Kivu susţine că insuccesul campaniei de recrutare a rezerviştilor voluntari are la bază două motive. „În primul rând, cei care vor să urmeze o profesie militară optează pentru cea activă, pentru că vine cu toate beneficiile. Adică subvenţionarea chiriei, soldă întreagă, sporuri pentru hrană şi aşa mai departe. Pe când funcţia de rezervist voluntar vine cu o soldă mult micşorată, dar şi cu o serie de constrângeri. Adică raportul beneficii/constrângeri este net superior în cazul militarilor activi. Apoi, cred că trebuie o strategie de recrutare mai inspirată. În fond şi la urma urmei, această campanie de recrutare este similară uneia de vindere a unui produs. Poate MApN ar fi trebuit să realizeze un studiu de piaţă pentru a vedea ce vor oamenii de la o astfel de funcţie pentru a o accesa”, a precizat Mircea Kivu.

Cu ce beneficii vine contractul de recrutare pentru funcţia de rezervist voluntar 

După înrolare, rezerviştii voluntari beneficiază de indemnizaţie de instalare egală cu solda de funcţie, la care se adaugă solda de grad şi solda de comandă, după caz, acordată la semnarea fiecărui contract cu durata de minimum 3 ani. De asemenea, remuneraţia pentru perioada în care nu participă la instruire sau misiuni este de 30% din solda de funcţie. Conform unui mic calcul, dacă avem în vedere că în cazul unui soldat profesionist salariul lunar este de 1.857 de lei, rezervistul voluntar va avea de încasat după perioada de instrucţie, când stă acasă, aproximativ 540 de lei. Apoi, conform aceluiaşi algoritm, un subofiţer rezervist voluntar va încasa 720 de lei. 

Mai mult, cât timp este în programul de instruire iniţială sau periodică, voluntarul primeşte soldă întreagă, ca orice militar profesionist, adică 1.857 de lei, în cazul unui soldat, şi 2.400 de lei, pentru un subofiţer.

Trebuie menţionat că rezerviştii voluntari nu trebuie să renunţe la locul de muncă ocupat până la recrutare. În plus, conform legii, există şi obligaţia angajatorului de a menţine raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat angajament/contract pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Reamintim că cetăţenii care urmează să devină rezervişti voluntari trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani, cei care optează pentru cadre militare rezervişti voluntari, şi între 18 şi 50 de ani, cei care optează pentru soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari. La recrutare, candidaţii fără pregătire militară vor fi consiliaţi în ceea ce priveşte exprimarea opţiunilor, în sensul orientării către funcţiile pentru care aceştia îndeplinesc criteriile specifice referitoare la nivelul studiilor şi corespondenţa specializărilor dobândite în viaţa civilă cu armele/serviciile şi specialităţile militare. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite