Practica favorizării unor firme de construcţii în detrimentul altora la nivel local, prin intermediul proceselor de achiziţii publice, şi obţinerea unor comisioane de zece la sută („parandărât”, din care rezultă regulat şi donaţii către partide politice) este cunoscută publicului, dar o estimare a frecvenţei acestei practici nu există decât anecdotic.  Din dosarele recente, datorate muncii excelente a DNA, vedem că acest mod de distribuţie prin firme favorite este indispensabil din cauza problemelor de încredere puse de recuperarea comisionului de la firme necunoscute.

Având în vedere penuria de analize empirice vizavi de acest fenomen, vă oferim în cele ce urmează lista nominală cu firmele abonate la contracte publice, care au „capturat” una sau mai multe entităţi publice, dar şi a entităţilor publice care au fost la rândul lor capturate sau care s-au lăsat capturate. Definiţia de lucru a indicatorului capturii entităţilor publice(autorităţilor contractante) este următoarea: o autoritate contractantă este considerată a fi capturată dacă proporţia din totalul contractelor de peste 1 milion euro atribuite de către aceasta pe an către un singur ofertant depăşeşte 50% în condiţiile în care acea autoritate a oferit cel puţin trei contracte în acel an. În mod evident, aceasta e doar captura pe faţă, sfidătoare, aparentă. Sub pragul de 1 milion de euro sau într-o formă mai subtilă (aceleaşi persoane pot candida ca firme diferite) pot exista multe alte contracte preferenţiale.

Captura este în sine dovada unor practici neconcurenţiale, chiar dacă investigaţii suplimentare sunt necesare pentru a dovedi folosul personal al celor care favorizează o firmă sau pierderea socială (prin lucrări supraevaluate sau de o calitate inferioară). Cum, în România, mediul concurenţial în domeniul construcţiilor este foarte sănătos (concurenţa e mare) trebuie în orice caz investigat de către Consiliul Concurenţei de ce se ajunge atât de frecvent la practici neconcurenţiale şi dacă nu există reglementări de alt nivel care să le poată pune capăt.

La baza analizei stau date despre contractele individuale de peste 1 milion euro atribuite de către autorităţile contractante (entităţile publice) în sectorul construcţiilor în perioada 2007-2013. Informaţiile au fost preluate în format electronic din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), curăţate şi transpuse într-o bază de date pentru a putea fi analizate statistic (vezi Tabel 1).

Tabel 1: Date generale avute în vedere pentru a evalua captura enităţilor de stat

captura 1

Sursa: Doroftei, M., Dimulescu, V. 2015. „Romanian public procurement in the construction sector. Corruption risks and particularistic links”, Pachetul de cercetare 8 „Corruption, assistance and development” din cadrul proiectului „ANTICORRP – Anti-corruption Policies Revisited”, disponibil aici.

Contractele cadru nu au fost luate în considerare, întrucât se derulează pe perioade lungi de timp şi nu presupun cheltuirea întregii sume până la încheierea contractului. De asemenea, nu am avut acces la informaţii complete cu privire la contractele subsecvente. Prin urmare, numărul total de contracte analizate s-a redus de la 6064 la 5507.

Prin urmare, am agregat valoarea totală anuală a contractelor atribuite per autoritate contractantă şi am calculat proporţia fiecărui câştigător vizavi de autoritatea contractantă vizată. Astăzi, aveţi situaţia pe consilii judeţene.

Figura 1. Captura consiliilor judeţene în domeniul infrastructurii

captura 2

Sursa: Proiectul EU FP7 ANTICORRP

Legenda: procent Consilii Judeţene capturate (care dau unor firme favorite majoritatea bugetului lor pentru lucrări publice de infrastructura) din totalul numarului de consilii judetene (N=42). Total contracte publicate pe SEAP peste valoarea de 1 milion de euro 2007-2013.

După cum se vede din figura 1, majoritatea Consiliilor Judeţene (27 din 42) nu s-au sfiit să aibă pe faţă firme favorite şi au organizat achiziţia de lucrări de infrastructură într-un fel net neconcurenţial.

În următoarele zile vom prezenta alte situaţii de captură la regii autonome, ministere şi companii publice.

Acest material face parte din raportul pe ţară pregătit de către Societatea Academică din România (SAR) despre autorităţile contractante în domeniul construcţiilor elaborat cu sprijinul celui de-al Şaptelea Program Cadru al Uniunii Europene (PC 7) pentru cercetare – Ştiinţe socio-economice şi umaniste (proiect: ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption; număr Acord de finanţare UE: 290529)

captura tabel 1captura tabel 2captura tabel 3

Puteti comenta acest text pe Romaniacurata.ro