65 de organizaţii îi cer premierului şi ministrului Justiţiei să renunţe la proiectul de lege privind modificarea legilor Justiţiei

65 de organizaţii îi cer premierului şi ministrului Justiţiei să renunţe la proiectul de lege privind modificarea legilor Justiţiei

Tudorel Toader FOTO Inquam Photos / George Călin

Un număr de 65 de organizaţii  cer Guvernului să renunţe la proiectul de lege iniţiat de Ministerul Justiţiei privind modificarea legilor Justiţiei. Acestea au trimis o scrisoare premierului şi ministrului justiţiei prin care cer renunţarea la actualul proiect şi reluarea dezbaterilor privind modificarea legilor justiţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Semnatarii sunt organizaţii non-guvernamentale, grupuri civice, asociaţii studenţeşti din România şi din afara ţării. Cele 65 de organizaţii au arătat că justiţia română a fost reformată în anii 2004-2005, iar acum este nevoie doar de o ajustare în vederea eficientizării, nicidecum de o întoarcere în timp.

„În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ acest proiect de lege şi aproape 4000 de magistraţi, nominal, au cerut retragerea proiectului, credem că se impune ca opinia specialiştilor  să fie ascultată, precum şi  organizarea unor dezbateri autentice cu privire la aspectele ce trebuie promovate. Orice modificări se intenţionează, ele trebuie să ducă la o consolidare a independenţei justiţiei şi la continuarea luptei împotriva corupţiei pe coordonatele reformei începute în 2004-2005!, se arată într-un comunicat al „Voci pentru Democraţie şi Justiţie”, una dintre semnatarele scrisorii.

Scrisoarea celor 65 de organizaţii trimisă lui Tudorel Toader şi Mihai Tudose.

„Am luat act de intenţia Ministerului Justiţiei, exprimată în data de 23 august 2017, de a propune Guvernului României un proiect de lege pentru modificarea pachetului de legi privind justiţia – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

De asemenea, am luat cunoştinţă de modificările propuse de Ministerul Justiţiei  prin  proiectul aflat în prezent în procedură de avizare. Faţă de conţinutul acestuia, prin prezenta cerere formulată în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de solutionare a petiţiilor, organizaţiile semnatare din România şi diaspora vă solicită în mod ferm retragerea proiectului de lege şi reluarea dezbaterilor cu privire la căile de eficientizare a justiţiei.

Astfel, ca o condiţie pentru aderarea României la Uniunea Europeană, justiţia română a fost reformată în anii 2004-2005. Atunci s-a consolidat din punct de vedere normativ independenţa justiţiei şi a avut loc separarea administrativă şi funcţională a Ministerului Justiţiei de Consiliul Superior al Magistraturii. Începând de atunci CSM a preluat gestionarea carierei magistraţilor, inclusiv a atribuţiilor de control asupra activităţii acestora şi asupra managementului instanţelor şi parchetelor şi tot în acea perioadă s-a înfiinţat Direcţia Naţională Anticorupţie. Graţie acestor modificări esenţiale şi, astfel, magistraţii având securizată cariera în faţa influenţelor politicului, s-a ajuns la soluţionarea unor cauze cu persoane având poziţii importante în România, ieşind astfel la iveală corupţia sistemică din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice.

Ulterior, încrederea cetăţenilor români în justiţie a crescut în mod constant în ultimii 10 ani. În scurt timp, România a devenit model regional şi european de luptă împotriva corupţiei la nivelul instituţiilor judiciare. De altfel, rezultatele pozitive ale acesteia au fost subliniate în rapoartele întocmite de  Comisia Europeană  în  cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, mai ales în ultimii trei ani. Drept urmare, suntem conştienţi că în prezent nu este nevoie de o nouă reformare, ci de o îmbunătăţire a organizării justiţiei în vederea eficientizării sale. Aceste ajustări trebuie însă discutate în mod real cu magistraţii şi societatea civilă. Reamintim că – în final – societatea românească în ansamblu este beneficiara actului de justiţie.

Faţă de proiectul postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, organizaţiile semnatare nu pot fi de acord cu prevederi care să permită controlul magistraţilor de către organisme aflate în subordinea politicului, care să întărească poziţia ministrului în decizia politică cu privire la cariera magistraţilor procurori de la vârful Ministerului Public, a DNA şi a DIICOT, care să ducă la crearea unor structuri distincte pentru urmărirea penală doar a magistraţilor sau care să înlăture şansele ca tinerii sub 30 ani să fie promovaţi în sistemul judiciar. România are nevoie de stabilitate instituţională a sistemului juridic. Or, noi credem că modificările propuse exprimă de fapt intenţiile reale ale Ministerului Justiţiei de recreare a unor pârghii de control asupra justiţiei şi că ele, de fapt, vulnerabilizează întregul proiect.

În condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ acest proiect de lege şi aproape 4000 de magistraţi, nominal, au cerut retragerea proiectului, credem că se impune ca opinia specialiştilor  să fie ascultată, precum şi  organizarea unor dezbateri autentice cu privire la aspectele ce trebuie promovate.
Mai mult, faţă de interesul sporit manifestat de societatea civilă în legătură cu funcţionarea sistemului judiciar, credem că prealabil oricărei modificări structurale este nevoie de discuţii ample în special cu organizaţiile ce au drept obiectiv reforma justiţiei şi drepturile omului. Orice modificări se intenţionează, ele trebuie să ducă la o consolidare a independenţei justiţiei şi la continuarea luptei împotriva corupţiei pe coordonatele reformei începute în 2004-2005.”

Asociaţiile şi grupurile civice semnatare:

1.       Aradul Civic, membră a reţelei civice Contract România
2.    Asociaţia ACCEPT
3.       Activ Civic
4.       Ariergarda Timişoara
5.       ARAS – filiala Timişoara
6.       Asociaţia pentru Dezvoltare GHEPart, Curtea de Argeş
7.       Asociaţia BAFI ("Bucuria de a fi"), Rădăuţi
8.       Asociaţia ARAS
9.       Asociaţia Culturală Diogene
10.   Asociatia Civica si Umanitara Mana Ajutatoare
11.    Asociaţia PRODEMOCRAŢIA
12.    Asociaţia SPICC
13.    Asociaţia Studenţilor la Drept, Iaşi
14.    Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filosofie şi Ştiinţe ale Comunicării
15.    Asociaţia Ţine de noi
16.    Canada Save Roşia
17.    Centrul de Actiune pentru Egalitate si Drepturile Omului (ACTEDO)
18.    Centrul Român pentru Politici Europene
19.    CIVICA Iaşi, membră a reţelei civice Contract România
20.    Comunitatea Declic
21.    Consiliul Tineretului din România
22.    Corupţia ucide
23.    #Cuzavreadreptate Iasi
24.    Dăruieşte Viaţa
25.    ELSA Timişoara
26.    Evoluţie în Instituţie, membră a reţelei civice Contract România
27.    Freedom House
28.    Frontline Club Bucharest
29.    Funky Citizens
30.    Geeks 4 Democracy
31.    Grupul de Dialog Social
32.    Grupul Ştafeta Steagului Uniunii Europene
33.    Iniţiativa Craiova, membră a reţelei civice Contract România
34.    Iniţiativa România, membră a reţelei civice Contract România
35.    Iniţiativa Timişoara, membră a reţelei civice Contract România
36.    LiderJust
37.    Liga Studenţilor IAŞI
38.    Mureşul Civic
39.    Oradea Civică, membră a reţelei civice Contract România
40.    Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest Timişoara
41.    Institutul pentru Politici Publice, membră a reţelei civice Contract România
42.    Platforma România 100
43.    Pieces of Heaven  
44.    Protestari PRODEMOCRAŢIE Londra
45.    Rădăuţiul civic
46.    #REZISTENŢA, Bucureşti  
47.    #Rezist Birmingham WMW
48.    #Rezist Bruxelles
49.    #Rezist Lyon
50.    #Rezist Milano, membră a reţelei civice Contract România
51.    #Rezist Munchen
52.    #Rezist Paris  
53.    #Rezist  Torino  
54.    #Resist Toronto
55.    #Rezist Zurich
56.    Romania As We Want It, Milano
57.    RomBel, Comunitatea Românilor din Belgia
58.    Societatea Europeană pentru Justiţie
59.    Societatea Timişoara
60.    SPICC
61.    Trei Compas
62.    Umbrela Anticorupţie Cluj
63.    Valea Jiului Society, membră a reţelei civice Contract România
64. Voci pentru Democraţie şi Justiţie (VeDemJust), membră a reţelei civice Contract România  
65. Go 4 Education  

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: