500 de procurori şi zeci de judecători reacţionează faţă de decizia CCR: „Ministrul Justiţiei nu poate să aibă niciun rol în cariera procurorilor”

500 de procurori şi zeci de judecători reacţionează faţă de decizia CCR: „Ministrul Justiţiei nu poate să aibă niciun rol în cariera procurorilor”

Preşedintele Curţii Constituţionale a României Valer Dorneanu Inquam Photos / George Călin

500 de procurori din toate parchetele, câteva zeci de judecători şi auditori de justiţie au semnat o declaraţie ca reacţie faţă de decizia de ieri a Curţii Constituţionale. Printre semnatari se numără Alexandra Lăncrănjan (procurorul din dosarul Tel Drum), Paul Dumitriu (procurorul din dosarul OUG 13) şi Mihaela Beldie (procurorul din dosarul Belina).

Ştiri pe aceeaşi temă

Cinci sute de procurori din întreaga ţară, inclusiv din cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar şi zeci de judecători şi auditori au semnat, joi, o ”declaraţie de principiu”, în care comentează decizia Curţii Constituţionale şi afirmă că ”ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea profesională”, acest lucru fiind în competenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Semnatarii documentului vorbesc despre ”riscul de a se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat” şi cer ”respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar”. ”Independenţa şi imparţialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia, ci garanţii necesare pentru îndeplinirea funcţiei”, spun procurorii.

Semnatarii declaraţiei de principiu îşi justifică demersul prin faptul că ”Principiile de la Bangalore permit magistraţilor să îşi exprime liber opiniile atunci când le este afectată independenţa sau când există riscul de a se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat”.

Făcând referire la multe alte documente internaţionale, procurorii, judecătorii şi auditorii atrag atenţia că activitatea lor se va desfăşuta ”întotdeauna în conformitate cu rolul constituţional prevăzut de art. 131 alin. (1) din Constituţia României, apărând interesele generale ale societăţii, ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”.

”Respectăm competenţele Ministrului Justiţiei privind politica penală a statului precum şi atribuţiile concrete în anumite domenii dar aceste competenţe nu validează în niciun fel implicarea factorului politic în modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor penale. Ministrul Justiţiei nu are şi nu va avea nicio implicare şi niciun rol în activitatea noastră profesională ori în vreo cauză penală sau civilă pe care o avem spre soluţionare sau la care participăm în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Public. Singura instituţie care gestionează cariera procurorului şi singurul garant al independenţei procurorilor este Consiliul Superior al Magistraturii, conform art. 1 alin. (2) din Legea 304/2004, Ministrul Justiţiei neavând şi neputând să aibă niciun fel de rol sau implicare în cariera individuală a procurorului, acest principiu neputând să fie modificat prin inserarea unei alte sintagme în decizia Curţii Constituţionale, instituţie ce nu are competenţă de legiferare pozitivă. Atragem atenţia că evaluarea profesională a procurorilor şi modalitatea de accedere în funcţie trebuie să aibă la bază sistemul meritoriu, condiţii şi reguli clare şi transparente şi lipsa arbitrariului”, se arată în document.

Semnatarii solicită tuturor instituţiilor implicate şi factorilor de decizie ”să respecte principiile de funcţionare ale Uniunii Europene, să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor internaţionale asumate de România şi să ţină cont că respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar este un punct important în materia cooperării internaţionale şi a capacităţii României de a fi un partener de dialog în relaţie cu celelalte state membre, atât în ceea ce priveşte cooperarea în materie penală cât şi cooperarea în materie civilă”.

”În susţinerea prezentei declaraţii de principiu aducem aminte că garantarea independenţei sistemului judiciar a fost una dintre condiţiile impuse în vederea aderării la Uniunea Europeană, context în care au fost adoptate modificări în pachetul de legi privind sistemul judiciar, în mod specific garantarea independenţei şi stabilităţii procurorului, prin modificarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea 303/2004 (”Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii”). Obligaţia României în ceea ce priveşte statul de drept şi garantarea independenţei sistemului judiciar s-a menţinut şi ulterior momentului aderării, fiind unul dintre criteriile avute în vedere în evaluările MCV astfel încât nu putem considera că o abordare involutivă a statutului magistratului procuror poate să constituie altceva decât o încălcare a angajamentelor asumate în calitate de stat membru”, se mai arată în declaraţia de principiu.

Aceştia atrag atenţia şi asupra faptului că Regulile de la Havana privind rolul procurorului, adoptate de Naţiunile Unite în 1990, prevăd ”obligaţia statelor de a se asigura că procurorii îşi pot exercita funcţia fără a fi expuşi intimidărilor, hărţuirilor şi interferenţelor”.

”Ca membru al Consiliului Europei, statul român trebuie să ia în considerare şi să respecte avizele internaţionale, în acest sens în Carta de la Roma fiind prevăzute ca standarde şi principii europene referitoare la activitatea procurorilor următoarele aspecte: «Independenţa şi autonomia Ministerului Public constituie un corolar indispensabil pentru independenţa justiţiei. Procurorii ar trebui să fie autonomi în luarea deciziilor şi ar trebui să îşi îndeplinească sarcinile în afara oricăror ingerinţe şi presiuni externe, conform principiilor separaţiei puterilor şi responsabilităţii»”, se mai arată în document.

Potrivit sursei citate, ”independenţa procurorului şi imparţialitatea procurorului sunt două elemente esenţiale în standardele internaţionale, fiind privite ca puncte cheie în materia drepturilor omului, având o latură instituţională cât şi una individuală”.
”Independenţa şi imparţialitatea magistratului procuror nu sunt beneficii personale ale acestuia, ci garanţii necesare pentru îndeplinirea funcţiei pe care Ministerul Public o are în structura statului de drept, respectiv de autoritate care asigură aplicarea legii penale, în numele şi în beneficiul societăţii şi a interesului public, ţinând cont de drepturile individuale ale cetăţenilor şi de necesitatea asigurării unui sistem de drept penal efectiv”, se mai arată în document. .
Semnatarii declaraţiei de principiu mai vorbesc despre ”necesitatea de a asigura proceduri transparente şi corecte, fără influenţe politice, în ceea ce priveşte accederea în profesie, sistemul de promovare şi activitatea procurorului”.

De asemenea, procedurile care garantează o selecţie corectă a procurorilor şi cele care protejează procurorul de la o revocare arbitrară constituie aspecte importante în garantarea independenţei procurorului.

”Nu există niciun beneficiu în crearea unui sistem care doar aparent procurorul este independent dacă acţiunile practice tind spre o implicare a factorului politic în activitatea judiciară”, mai spun procurorii.

Aceştia fac referire la Comisia de la Veneţia care a subliniat că ”independenţa procurorului constituie un mecanism prin care se previne interferenţa factorului politic sau de orice altă natură în activitatea de urmărire penală iar statele trebuie să asigure cadrul necesar în care deciziile procurorului să fie luate în mod impartial şi corect, la fel cum judecătorului îi este cerut să acţioneze corect şi imparţial fără a fi supus presiunilor altor factori externi”.

”Raportul Comisiei de la Veneţia privind independenţa judiciară subliniază că «Trebuie efectuată o distincţie clară între interesul persoanelor care deţin puterea în cadrul statului şi interesul general. Presupunerea că cele două aspecte se suprapun este prezentă în multe state europene. În mod ideal exercitarea funcţiilor ce vizează interesul general nu trebuie combinată sau confundată cu funcţiile ce vizează interesele puterii executive dintr-un anumit moment, cu interesele altor instituţii sau chiar cu interesele vreunei formaţiuni politice. Având în vedere atribuţiile legale ale Ministerului Public, prevăzute atât la nivel constituţional cât şi la nivelul celorlalte instrumente legale, subliniem că în calitate de procurori rolul nostru este să apărăm interesul public, înţeles ca interesul cetăţenilor într-un stat democratic, rol pe care îl vom exercita, în mod independent şi imparţial, indiferent de contextul vremelnic”, se arată în finalul documentului.

Declaraţia este semnată de cinci sute de procurori, inclusiv din cadrul DNA, dar şi de zeci de judecători şi auditori de justiţie. 

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Ulterior, într-un comunicat de presă CCR a anunţat că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: